{"id":1351,"date":"2023-03-02T01:04:46","date_gmt":"2023-03-01T23:04:46","guid":{"rendered":"https:\/\/www.apdpbucuresti.ro\/web\/?page_id=1351"},"modified":"2023-03-18T00:00:57","modified_gmt":"2023-03-17T22:00:57","slug":"modul-teme-orizontale","status":"publish","type":"page","link":"https:\/\/www.apdpbucuresti.ro\/web\/modul-teme-orizontale\/","title":{"rendered":"Modul Teme Orizontale"},"content":{"rendered":"<p>[et_pb_section fb_built=&#8221;1&#8243; _builder_version=&#8221;4.16&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; custom_padding=&#8221;0px||0px||true|false&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;][et_pb_row _builder_version=&#8221;4.16&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;][et_pb_column type=&#8221;4_4&#8243; _builder_version=&#8221;4.16&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;][et_pb_image src=&#8221;https:\/\/www.apdpbucuresti.ro\/web\/wp-content\/uploads\/sigle_proiect_apdp_1280x160.jpg&#8221; title_text=&#8221;sigle_proiect_apdp_1280x160&#8243; _builder_version=&#8221;4.16&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;][\/et_pb_image][et_pb_text _builder_version=&#8221;4.20.0&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; header_font=&#8221;|600|||||||&#8221; header_text_align=&#8221;center&#8221; header_line_height=&#8221;1.4em&#8221; custom_padding=&#8221;2vh||||false|false&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;]<\/p>\n<h3><strong>Fondul Social European, Programul Opera\u021bional Capital Uman 2014 \u2013 2020<\/strong><br \/><strong>Axa prioritar\u0103 6 Educa\u021bie \u015fi competen\u021be<\/strong><br \/><strong>Obiectivul<\/strong> specific<strong> 6.13<\/strong>, Apel Stagii de practic\u0103 pentru studen\u021bi<br \/><strong>Proiect \u201ePCCC &#8211; Sistem functional de stagii de Practica pentru studentii din domeniul Constructiilor si Cailor de Comunicatii\u201d<\/strong>, ID 133296<\/h3>\n<p>[\/et_pb_text][\/et_pb_column][\/et_pb_row][\/et_pb_section][et_pb_section fb_built=&#8221;1&#8243; _builder_version=&#8221;4.16&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;][et_pb_row _builder_version=&#8221;4.20.0&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; max_width=&#8221;1920px&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;][et_pb_column type=&#8221;4_4&#8243; _builder_version=&#8221;4.16&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;][et_pb_text _builder_version=&#8221;4.20.0&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;]<\/p>\n<h1>Modul Teme Orizontale<\/h1>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>Elaborat <strong>CURUT NINETA &#8211; EXPERT TEME ORIZONTALE<\/strong><br \/>Livrabil sub-activitatea <strong>1.2 Ac\u021biuni inovative de facilitare a tranzi\u021biei pe pia\u021ba muncii<\/strong><br \/>Luna \/ An <strong>Martie 2022<\/strong><br \/>Versiunea <strong>0.7 final\u0103<\/strong><\/p>\n<p>[\/et_pb_text][\/et_pb_column][\/et_pb_row][et_pb_row column_structure=&#8221;1_2,1_2&#8243; _builder_version=&#8221;4.20.0&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; max_width=&#8221;1920px&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;][et_pb_column type=&#8221;1_2&#8243; _builder_version=&#8221;4.20.0&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;][et_pb_text _builder_version=&#8221;4.20.0&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;]<\/p>\n<ul>\n<li><strong>Cap.I<\/strong> <a href=\"#cap-1\" title=\"Introducere\">INTRODUCERE<\/a><\/li>\n<li><strong>Cap.II<\/strong> <a href=\"#cap-2\" title=\"Defini\u021bii\">DEFINI\u021aII<\/a><\/li>\n<li><strong>Cap.III<\/strong> <a href=\"#cap-3\" title=\"Cadrul Legal\">CADRUL LEGAL<\/a><\/li>\n<li><strong>Cap.IV<\/strong> <a href=\"#cap-4\" title=\"Egalitatea de \u0219anse\">EGALITATE DE \u0218ANSE<\/a><\/li>\n<\/ul>\n<p>[\/et_pb_text][\/et_pb_column][et_pb_column type=&#8221;1_2&#8243; _builder_version=&#8221;4.20.0&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;][et_pb_text _builder_version=&#8221;4.20.0&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;]<\/p>\n<ul>\n<li><strong>Cap.V<\/strong> <a href=\"#cap-5\" title=\"Dezvoltare durabil\u0103\">DEZVOLTARE DURABIL\u0102<\/a><\/li>\n<li><strong>Cap.VI<\/strong> <a href=\"#cap-6\" title=\"Promovarea \u0219i integrarea temelor orizontale\">PROMOVAREA \u0218I INTEGRAREA TEMELOR ORIZONTALE<\/a><\/li>\n<li><strong>Cap.VII<\/strong> <a href=\"#cap-7\" title=\"Exemple de bun\u0103 practic\u0103\">EXEMPLE DE BUN\u0102 PRACTIC\u0102<\/a><\/li>\n<li><strong>Cap.VIII<\/strong> <a href=\"#cap-8\" title=\"Anexe\">ANEXE<\/a><\/li>\n<\/ul>\n<p>[\/et_pb_text][\/et_pb_column][\/et_pb_row][et_pb_row _builder_version=&#8221;4.16.1&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; max_width=&#8221;1920px&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;][et_pb_column type=&#8221;4_4&#8243; _builder_version=&#8221;4.16.1&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;][et_pb_text _builder_version=&#8221;4.20.0&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; text_font_size=&#8221;14px&#8221; text_orientation=&#8221;justified&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;]<\/p>\n<h4>STRUCTUR\u0102 DE CUPRINS PROPUS\u0102 (se va dezvolta periodic \/ actualiza dup\u0103 caz)<\/h4>\n<p>Cap.I Introducere (dezvoltat \u00een luna septembrie 2021)<\/p>\n<p>Cap.II Defini\u021bii (dezvoltat \u00een luna octombrie 2021)<\/p>\n<p style=\"padding-left: 40px;\">II.1 Egalitate \u0218anse &#8211; No\u021biuni de baz\u0103 \u0219i termeni utiliza\u021bi<br \/>II.2 Dezvoltare durabil\u0103 &#8211; No\u021biuni de baz\u0103 \u0219i termeni utiliza\u021bi<\/p>\n<p>Cap.III Cadrul legal (dezvoltat \u00een luna noiembrie 2021)<\/p>\n<p style=\"padding-left: 40px;\">III.1 Egalitate de \u0219anse \u2013 cadru legal<br \/>III.2 Dezvoltare durabil\u0103 \u2013 cadru legal<\/p>\n<p>Cap.IV Egalitatea de \u0219anse<\/p>\n<p style=\"padding-left: 40px;\">IV.1 Discriminarea (dezvoltat \u00een luna decembrie 2021)<br \/>IV.2 Forme ale discrimin\u0103rii (dezvoltat \u00een luna decembrie 2021)<br \/>IV.3 Egalitatea de gen (dezvoltat \u00een luna ianuarie 2022)<br \/>IV.4 Nediscriminarea (dezvoltat \u00een luna ianuarie 2022)<br \/>IV.5 Accesabilitatea pentru persoanele cu dizabilit\u0103\u021bi (dezvoltat \u00een luna ianuarie 2022)<br \/>IV.6 Schimb\u0103rile demografice (dezvoltat \u00een luna ianuarie 2022)<\/p>\n<p>Cap.V Dezvoltarea durabil\u0103<\/p>\n<p style=\"padding-left: 40px;\">V.1 Obiective de dezvoltare durabil\u0103 (dezvoltat \u00een luna Ianuarie 2021)<br \/>V.2 Mediu (dezvoltat in luna Februarie 2022)<br \/>V.3 Social (Dezvoltat \u00een luna Martie)<br \/>V.4 Economic (Dezvoltat \u00een luna Martie)<\/p>\n<p>Cap.VI Promovarea \u0219i integrarea temelor orizontale \u00een cadrul proiectului (dezvoltat \u00een luna Martie 2022)<\/p>\n<p>Cap.VII Exemple de bun\u0103 practic\u0103(dezvoltat partial \u00een luna ianuarie \u0219i completat \u00een Februarie 2022)<\/p>\n<p>Cap.VIII Anexe<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<hr \/>\n<p>[\/et_pb_text][et_pb_text module_id=&#8221;cap-1&#8243; _builder_version=&#8221;4.20.0&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; text_orientation=&#8221;justified&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;]<\/p>\n<h3>Cap.I INTRODUCERE<\/h3>\n<p>C\u00e2nd vorbim de Teme Orizontale \u00een cadrul proiectului \u201ePCCC &#8211; Sistem functional de stagii de Practica pentru studen\u021bii din domeniul Constructiilor si Cailor de Comunicatii\u201d ID 133296 avem \u00een vedere dou\u0103 mari concepte:<\/p>\n<p style=\"padding-left: 40px;\">\u27a2 EGALITATEA DE \u0218ANSE<br \/>\u27a2 DEZVOLTAREA DURABIL\u0102<\/p>\n<p>EGALITATEA DE \u0218ANSE: are \u00een vedere un principiu important \u0219i anume acela al respect\u0103rii egalit\u0103\u021bii de \u0219anse \u0219i nondiscrimin\u0103rii \u0219i se va realiza f\u0103r\u0103 condi\u021bion\u0103ri, deosebiri, excluderi, preferin\u021be, restric\u021bii bazate pe criterii de ras\u0103, na\u021bionalitate, etnie, limb\u0103, religie, categorie social\u0103, convingeri, gen, v\u00e2rst\u0103, handicap, situa\u021bie sau responsabilitate familial\u0103 \u0219i alte asemenea criterii care pot conduce la acte de discriminare direct\u0103 sau indirect.<\/p>\n<p>Acest concept cuprinde:<\/p>\n<p style=\"padding-left: 40px;\">\u27a2 egalitatea de gen;<br \/>\u27a2 nediscriminarea;<br \/>\u27a2 accesabilitatea pentru persoanele cu dizabilit\u0103\u021bi;<br \/>\u27a2 schimb\u0103rile demografice.<\/p>\n<p>DEZVOLTAREA DURABIL\u0102: conform defini\u021biei elaborate de Comisia Mondial\u0103 pentru Mediu \u0219i Dezvoltare din cadrul Na\u021biunilor Unite \u00een anul 1987, este \u201edezvoltarea care r\u0103spunde nevoilor din prezent, f\u0103r\u0103 a compromite capacitatea genera\u021biilor viitoare de a r\u0103spunde propriilor nevoi\u201d. Dezvoltarea durabil\u0103 porne\u0219te de ideea unui echilibru stabil \u00eentre om \u0219i mediu.<\/p>\n<p>Acest concept cuprinde 3 dimensiuni:<\/p>\n<p style=\"padding-left: 40px;\">\u27a2 social\u0103;<br \/>\u27a2 economic\u0103;<br \/>\u27a2 de mediu.<\/p>\n<hr \/>\n<p>[\/et_pb_text][et_pb_text module_id=&#8221;cap-2&#8243; _builder_version=&#8221;4.20.0&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; text_orientation=&#8221;justified&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;]<\/p>\n<h3>Cap.II DEFINI\u021aII<\/h3>\n<h4 style=\"padding-left: 40px;\">II.1 Egalitate \u0218anse &#8211; No\u021biuni de baz\u0103 \u0219i termeni utiliza\u021bi<\/h4>\n<p>Egalitatea de \u0219anse are \u00een vedere un principiu important \u0219i anume acela al respect\u0103rii egalit\u0103\u021bii de \u0219anse \u0219i nondiscrimin\u0103rii \u0219i se va realiza f\u0103r\u0103 condi\u021bion\u0103ri, deosebiri, excluderi, preferin\u021be, restric\u021bii bazate pe criterii de ras\u0103, na\u021bionalitate, etnie, limb\u0103, religie, categorie social\u0103, convingeri, gen, v\u00e2rst\u0103, handicap, situa\u021bie sau responsabilitate familial\u0103 \u0219i alte asemenea criterii care pot conduce la acte de discriminare direct\u0103 sau indirect.<\/p>\n<p>Ca sub-principii, acest concept cuprinde:<\/p>\n<p style=\"padding-left: 40px;\">\u27a2 egalitatea de gen;<br \/>\u27a2 nediscriminarea;<br \/>\u27a2 accesabilitatea pentru persoanele cu dizabilit\u0103\u021bi;<br \/>\u27a2 schimb\u0103rile demografice.<\/p>\n<p><strong>Acces ne\u00eengr\u0103dit al persoanei cu dezabilit\u0103\u021bi<\/strong> = Accesul f\u0103r\u0103 limit\u0103ri sau restric\u021bii la mediul fizic, informa\u021bional \u015fi comunica\u021bional.<br \/><strong>Acces\/Accesibilitate<\/strong> = Ansamblul de m\u0103suri \u015fi lucr\u0103ri de adaptare a mediului fizic, precum \u015fi a mediului informa\u021bional si comunica\u021bional conform nevoilor persoanelor cu handicap, factor esen\u021bial de exercitare a drepturilor \u015fi de \u00eendeplinire a obliga\u021biilor persoanelor cu handicap \u00een societate.<br \/><strong>Ac\u021biune pozitiv\u0103<\/strong> = Acele ac\u021biuni speciale care sunt \u00eentreprinse temporar pentru a accelera realizarea \u00een fapt a egalit\u0103\u021bii de \u0219anse \u00eentre femei si b\u0103rba\u021bi \u015fi care nu sunt considerate ac\u021biuni de discriminare.<br \/><strong>Adaptare<\/strong> = Procesul de transformare a mediului fizic \u015fi informa\u021bional, a produselor sau sistemelor, pentru a le face disponibile \u015fi persoanelor cu handicap.<br \/><strong>Adaptare rezonabil\u0103<\/strong> = Acele modific\u0103ri \u015fi ajust\u0103ri necesare \u015fi adecvate, care nu impun un efort dispropor\u021bionat sau nejustificat atunci c\u00e2nd este necesar \u00eentr-un caz particular, pentru a permite persoanelor cu dizabilit\u0103\u0163i s\u0103 se bucure sau s\u0103-\u015fi exercite, \u00een condi\u0163ii de egalitate cu ceilal\u0163i, toate drepturile \u015fi libert\u0103\u0163ile fundamentale ale omului.<br \/><strong>Adaptare rezonabil\u0103 la locul de munc\u0103<\/strong> = Totalitatea modific\u0103rilor f\u0103cute de angajator pentru a facilita exercitarea dreptului la munc\u0103 al persoanei cu handicap; presupune modificarea programului de lucru, achizi\u021bionarea de echipament, dispozitive si tehnologii asistive si alte m\u0103suri asemenea.<br \/><strong>Angajare asistat\u0103<\/strong> = Op\u0163iunea de angajare care faciliteaz\u0103 munca \u00een locuri de munc\u0103 obi\u015fnuite de pe pia\u0163a competitiv\u0103 a muncii \u015fi care presupune oferirea de sprijin \u00een c\u0103utarea locului de munc\u0103 \u015fi la locul de munc\u0103, transport, tehnologii ajut\u0103toare, instruire, specializare.<br \/><strong>Categorie defavorizat\u0103<\/strong> = Acea categorie de persoane care fie se afl\u0103 pe o pozi\u0163ie de inegalitate \u00een raport cu majoritatea cet\u0103\u0163enilor datorit\u0103 diferen\u0163elor identitare fa\u0163\u0103 de majoritate, fie se confrunt\u0103 cu un comportament de respingere \u015fi marginalizare.<br \/><strong>Comunicarea<\/strong> = include limbaje, afi\u015fare de text, Braille, comunicare tactil\u0103, imprimare cu corp mare de liter\u0103, mijloace multimedia accesibile, precum \u015fi modalit\u0103\u0163i de exprimare \u00een scris, audio, \u00een limbaj simplu, prin cititor uman \u015fi moduri augmentative \u015fi alternative, mijloace \u015fi formate de comunicare, inclusiv informa\u0163ie accesibil\u0103 \u015fi tehnologie de comunicare<br \/><strong>Design universal<\/strong> = proiectarea produselor, mediului, programelor \u015fi serviciilor, astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 poat\u0103 fi utilizate de c\u0103tre toate persoanele, pe c\u00e2t este posibil, f\u0103r\u0103 s\u0103 fie nevoie de o adaptare sau de o proiectare specializate. Design Universal nu va exclude dispozitivele de asistare pentru anumite grupuri de persoane cu dizabilit\u0103\u0163i, atunci c\u00e2nd este necesar<br \/><strong>Discriminare<\/strong> = Orice deosebire, excludere, restric\u0163ie sau preferin\u0163\u0103, pe baz\u0103 de ras\u0103, na\u0163ionalitate, etnie, limb\u0103, religie, categorie social\u0103, convingeri, sex, orientare sexual\u0103, v\u00e2rst\u0103, handicap, boal\u0103 cronic\u0103 necontagioas\u0103, infectare HIV, apartenen\u0163\u0103 la o categorie defavorizat\u0103, precum \u015fi orice alt criteriu care are ca scop sau efect restr\u00e2ngerea, \u00eenl\u0103turarea recunoa\u015fterii, folosin\u0163ei sau exercit\u0103rii, \u00een condi\u0163ii de egalitate, a drepturilor omului \u015fi a libert\u0103\u0163ilor fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, \u00een domeniul politic, economic, social \u015fi cultural sau \u00een orice alte domenii ale vie\u0163ii publice.<br \/><strong>Discriminare bazat\u0103 pe criteriul de sex<\/strong> = Discriminarea direct\u0103 \u015fi discriminarea indirect\u0103, h\u0103r\u0163uirea \u015fi h\u0103r\u0163uirea sexual\u0103 a unei persoane de c\u0103tre o alt\u0103 persoan\u0103 la locul de munc\u0103 sau \u00een alt loc \u00een care aceasta \u00ee\u0219i desf\u0103\u015foar\u0103 activitatea, precum \u015fi orice tratament mai pu\u0163in favorabil cauzat de respingerea unor astfel de comportamente de c\u0103tre persoana respectiv\u0103 ori de supunerea sa la acestea.<br \/><strong>Discriminare direct\u0103<\/strong> = Situa\u021bia \u00een care o persoan\u0103 este tratat\u0103 mai pu\u021bin favorabil, pe criterii de sex, dec\u00e2t este, a fost sau ar fi tratat\u0103 alt\u0103 persoan\u0103 \u00eentr-o situa\u021bie comparabil\u0103.<br \/><strong>Discriminare indirect\u0103<\/strong> = Situa\u021bia \u00een care o dispozi\u021bie, un criteriu sau o practic\u0103, aparent neutr\u0103, ar dezavantaja \u00een special persoanele de un anumit sex \u00een raport cu persoanele de alt sex, cu excep\u021bia cazului \u00een care aceast\u0103 dispozi\u021bie, acest criteriu sau aceast\u0103 practic\u0103 este justificat\u0103 obiectiv de un scop legitim, iar mijloacele de atingere a acestui scop sunt corespunz\u0103toare \u015fi necesare.<br \/><strong>Discriminare multipl\u0103<\/strong> = Orice fapt\u0103 de discriminare bazat\u0103 pe dou\u0103 sau mai multe criterii de discriminare.<br \/><strong>Discriminare pe criterii de dizabilitate<\/strong> = Orice diferen\u0163iere, excludere sau restric\u0163ie pe criterii de dizabilitate, care are ca scop sau efect diminuarea sau prejudicierea recunoa\u015fterii, beneficiului sau exercit\u0103rii \u00een condi\u0163ii de egalitate cu ceilal\u0163i a tuturor drepturilor \u015fi libert\u0103\u0163ilor fundamentale ale omului \u00een domeniul politic, economic, social, cultural, civil sau \u00een orice alt domeniu. Termenul include toate formele de discriminare, inclusiv refuzul de a asigura o adaptare rezonabil\u0103<br \/><strong>Dizabilitate<\/strong> = Termenul generic pentru afect\u0103ri\/deficien\u0163e, limit\u0103ri de activitate \u015fi restric\u0163ii de participare, definite conform Clasific\u0103rii interna\u021bionale a func\u021bionarii, dizabilit\u0103\u0163ii \u015fi s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii, adoptat\u0103 \u015fi aprobat\u0103 de Organiza\u021bia Mondial\u0103 a S\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii, \u015fi care relev\u0103 aspectul negativ al interac\u021biunii individ-context.<br \/><strong>Egalitate de \u015fanse \u015fi de tratament \u00eentre femei \u015fi b\u0103rba\u0163i<\/strong> = Luarea \u00een considerare a capacit\u0103\u021bilor, nevoilor \u015fi aspira\u021biilor diferite ale persoanelor de sex masculin \u015fi, respectiv, feminin \u015fi tratamentul egal al acestora.<br \/><strong>Egalitatea de \u015fanse \u015fi de tratament \u00eentre femei \u015fi b\u0103rba\u0163i \u00een rela\u0163iile de munc\u0103<\/strong> = Accesul nediscriminatoriu la:<\/p>\n<p style=\"padding-left: 40px;\">a) alegerea ori exercitarea liber\u0103 a unei profesii sau activit\u0103\u0163i;<br \/>b) angajare \u00een toate posturile sau locurile de munc\u0103 vacante \u015fi la toate nivelurile ierarhiei profesionale;<br \/>c) venituri egale pentru munca de valoare egal\u0103;<br \/>d) informare \u015fi consiliere profesional\u0103, programe de ini\u0163iere, calificare, perfec\u021bionare, specializare \u015fi recalificare profesional\u0103, inclusiv ucenicia;<br \/>e) promovare la orice nivel ierarhic \u015fi profesional;<br \/>f) condi\u021bii de \u00eencadrare \u00een munc\u0103 \u015fi de munc\u0103 ce respect\u0103 normele de s\u0103n\u0103tate \u015fi securitate \u00een munc\u0103, conform prevederilor legisla\u021biei \u00een vigoare, inclusiv condi\u0163iile de concediere;<br \/>g) beneficii, altele dec\u00e2t cele de natur\u0103 salarial\u0103, precum \u015fi la sistemele publice \u015fi private de securitate social\u0103;<br \/>h) organiza\u021bii patronale, sindicale \u015fi organisme profesionale, precum \u015fi la beneficiile acordate de acestea;<br \/>i) presta\u021bii \u015fi servicii sociale, acordate \u00een conformitate cu legisla\u021bia \u00een vigoare.<\/p>\n<p><strong>Egalizarea \u0219anselor<\/strong> = Procesul prin care diferitele structuri sociale \u015fi de mediu, infrastructur\u0103, serviciile, activit\u0103\u021bile informative sau documentare devin disponibile \u015fi persoanelor cu handicap.<br \/><strong>H\u0103r\u021buire<\/strong> = Situa\u021bia \u00een care se manifest\u0103 un comportament nedorit, legat de sexul persoanei, av\u00e2nd ca obiect sau ca efect lezarea demnit\u0103\u0163ii persoanei \u00een cauz\u0103 \u015fi crearea unui mediu de intimidare, ostil, degradant, umilitor sau jignitor.<br \/><strong>H\u0103r\u0163uire sexual\u0103<\/strong> = Situa\u021bia \u00een care se manifest\u0103 un comportament nedorit cu conota\u021bie sexual\u0103, exprimat fizic, verbal sau nonverbal, av\u00e2nd ca obiect sau ca efect lezarea demnit\u0103\u0163ii unei persoane si, \u00een special, crearea unui mediu de intimidare, ostil, degradant, umilitor sau jignitor.<br \/><strong>Incluziune social\u0103<\/strong> = Setul de m\u0103suri \u015fi ac\u021biuni multidimensionale din domeniile protec\u021biei sociale, ocup\u0103rii for\u021bei de munc\u0103, locuirii, educa\u021biei, s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii, inform\u0103rii \u015fi comunic\u0103rii, mobilit\u0103\u0163ii, securit\u0103\u021bii, justi\u021biei \u015fi culturii, destinate combaterii excluziunii sociale.<br \/><strong>Integrare social\u0103<\/strong> = Procesul de interac\u021biune dintre individ sau grup \u015fi mediul social, prin intermediul c\u0103ruia se realizeaz\u0103 un echilibru func\u021bional al p\u0103r\u021bilor.<br \/><strong>Munc\u0103 de valoare egal\u0103<\/strong> = Activitatea remunerat\u0103 care, \u00een urma compar\u0103rii, pe baza acelora\u015fi indicatori \u015fi a acelora\u015fi unit\u0103\u0163i de m\u0103sur\u0103, cu o alt\u0103 activitate, reflect\u0103 folosirea unor cuno\u0219tin\u021be \u015fi deprinderi profesionale similare sau egale \u015fi depunerea unei cantit\u0103\u0163i egale ori similare de efort intelectual \u015fi\/sau fizic.<br \/><strong>Persoan\u0103 cu dizabilit\u0103\u0163i<\/strong> = Acele persoane c\u0103rora, datorit\u0103 unor afec\u021biuni fizice, mentale sau senzoriale, le lipsesc abilit\u0103\u0163ile de a desf\u0103\u015fura \u00een mod normal activit\u0103\u0163i cotidiene, necesit\u00e2nd m\u0103suri de protec\u021bie \u00een sprijinul recuper\u0103rii, integr\u0103rii \u015fi incluziunii sociale.<br \/><strong>Principiul egalit\u0103\u0163ii de tratament<\/strong> = Lipsa oric\u0103rui tratament discriminatoriu, direct sau indirect, pe criteriul de sex, \u00een special prin referirea la starea civila sau familial\u0103. Prin principiul egalit\u0103\u0163ii de tratament se \u00een\u0163elege:<\/p>\n<p style=\"padding-left: 40px;\">a) c\u0103 nu va exista nicio discriminare direct\u0103 bazat\u0103 pe criteriul de sex, inclusiv aplicarea unui tratament mai pu\u0163in favorabil femeilor pe motive de sarcin\u0103 \u015fi maternitate;<br \/>b) c\u0103 nu va exista nicio discriminare indirect\u0103 bazat\u0103 pe criteriul de sex.<\/p>\n<p><strong>Scheme profesionale de securitate social\u0103<\/strong> = Schemele al c\u0103ror scop este de a furniza salaria\u021bilor sau persoanelor care desf\u0103\u015foar\u0103 activit\u0103\u0163i independente dintr-o \u00eentreprindere ori grup de \u00eentreprinderi, un domeniu de activitate economic\u0103, sector profesional sau grup de sectoare, presta\u021bii menite s\u0103 suplimenteze ori s\u0103 \u00eenlocuiasc\u0103 presta\u021biile prev\u0103zute de sistemul general public de securitate social\u0103, indiferent dac\u0103 apartenen\u0163a la aceste scheme este obligatorie sau facultativ\u0103.<br \/><strong>\u0218anse egale<\/strong> = Rezultatul procesului de egalizare a \u0219anselor, prin care diferitele structuri ale societ\u0103\u0163ii \u015fi mediului sunt accesibile tuturor, inclusiv persoanelor cu handicap.<br \/><strong>Tratament discriminatoriu<\/strong> = Orice excludere, restric\u021bie ori diferen\u0163\u0103 de tratament, direct sau indirect, \u00eentre femei si b\u0103rba\u0163i.<br \/><strong>Victimizare<\/strong> = Orice tratament advers, venit ca reac\u0163ie la o pl\u00e2ngere sau ac\u0163iune \u00een justi\u0163ie cu privire la \u00eenc\u0103lcarea principiului tratamentului egal \u015fi al nediscrimin\u0103rii.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<h4 style=\"padding-left: 40px;\">II.2 Dezvoltare durabil\u0103 &#8211; No\u021biuni de baz\u0103 \u0219i termeni utiliza\u021bi<\/h4>\n<p><strong>Poluatorul pl\u0103te\u0219te<\/strong> \u2013 principiu de baz\u0103 \u00een politicile de mediu \u0219i care prevede ca plata costurilor cauzate de poluare s\u0103 fie suportat\u0103 de cei care o genereaz\u0103. Astfel se urm\u0103re\u0219te internalizarea costurilor de poluare la nivelul celor responsabili, principiul av\u00e2nd scopul de a \u00eencuraja operatorii economici care polueaz\u0103 s\u0103 \u00eembun\u0103t\u0103\u021beasc\u0103 procesele de produc\u021bie astfel \u00eenc\u00e2t impactul negative asupra mediului \u00eenconjur\u0103tor s\u0103 se diminueze.<br \/><strong>Protec\u021bia biodiversit\u0103\u021bii<\/strong> \u2013 activit\u0103\u021bile desf\u0103\u0219urate vor avea \u00een vedere ca impactul asupra biodiversit\u0103\u021bii s\u0103 fie minim sau chiar inexistent.<br \/><strong>Utilizarea eficient\u0103 a resurselor<\/strong> \u2013 utilizarea cu responsabilitate a resurselor pentru a preveni poluarea si\/sau efecte negative asupra mediului<br \/><strong>Atenuarea \u0219i adaptarea la schimb\u0103rile climatice<\/strong> \u2013 ac\u021biuni concrete ce contribuie la indeplinirea obiectivelor de conservare a naturii prin sus\u021binerea colect\u0103rii \u0219i\/sau recicl\u0103rii de\u0219eurilor, reducerea consumului de energie, gestionarea eficient\u0103 a resurselor \u0219i reducerea polu\u0103rii<br \/><strong>Rezilien\u021ba la dezastre<\/strong> \u2013 analizarea \u0219i gestionarea riscurilor pentru a reduce riscul unor dezastre in \u0219i prin activit\u0103\u021bile desf\u0103\u0219urate<\/p>\n<p style=\"padding-left: 40px;\">Termeni specifici a\u0219a cum sunt defini\u021bi \u00een Ordonan\u0163\u0103 de Urgen\u0163\u0103 nr. 195 din 22 decembrie 2005 privind protec\u0163ia mediului:<\/p>\n<p><strong>Biodiversitate<\/strong> &#8211; Variabilitatea organismelor din cadrul ecosistemelor terestre, marine, acvatice continentale \u015fi complexelor ecologice; aceasta include diversitatea intraspecific\u0103, interspecific\u0103 \u015fi diversitatea ecosistemelor.<br \/><strong>Dezvoltare durabil\u0103<\/strong> &#8211; Dezvoltarea care corespunde necesit\u0103\u0163ilor prezentului, f\u0103r\u0103 a compromite posibilitatea genera\u0163iilor viitoare de a-\u015fi satisface propriile necesit\u0103\u0163i.<br \/><strong>De\u0219eu<\/strong> &#8211; Orice substan\u0163\u0103, preparat sau orice obiect din categoriile stabilite de legisla\u0163ia specific\u0103 privind regimul de\u015feurilor, pe care de\u0163in\u0103torul \u00eel arunc\u0103, are inten\u0163ia sau are obliga\u0163ia de a-l arunca.<br \/><strong>Echilibru ecologic<\/strong> &#8211; Ansamblul st\u0103rilor \u015fi interrela\u0163iilor dintre elementele componente ale unui sistem ecologic, care asigur\u0103 men\u0163inerea structurii, func\u0163ionarea \u015fi dinamica ideal\u0103 a acestuia.<br \/><strong>Emisie<\/strong> &#8211; Evacuarea direct\u0103 ori indirect\u0103, din surse punctuale sau difuze, de substan\u0163e, vibra\u0163ii, radia\u0163ii electromagnetice \u015fi ionizante, c\u0103ldur\u0103 ori de zgomot \u00een aer, ap\u0103 sau sol.<br \/><strong>Evaluarea impactului asupra mediului<\/strong> &#8211; Proces menit s\u0103 identifice, s\u0103 descrie \u015fi s\u0103 stabileasc\u0103, \u00een func\u0163ie de fiecare caz \u015fi \u00een conformitate cu legisla\u0163ia \u00een vigoare, efectele directe \u015fi indirecte, sinergice, cumulative, principale \u015fi secundare ale unui proiect asupra s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii oamenilor \u015fi a mediului.<br \/><strong>Habitat natural<\/strong> &#8211; Arie terestra, acvatic\u0103 sau subteran\u0103, \u00een stare natural\u0103 sau seminatural\u0103, ce se diferen\u0163iaz\u0103 prin caracteristici geografice, abiotice \u015fi biotice.<br \/><strong>Mediu<\/strong> &#8211; Mediul reprezint\u0103 ansamblul de condi\u0163ii \u015fi elemente naturale ale Terrei: aerul, apa, solul, subsolul, aspectele caracteristice ale peisajului, toate straturile atmosferice, toate materiile organice \u015fi anorganice, precum \u015fi fiin\u0163ele vii, sistemele naturale \u00een interac\u0163iune, cuprinz\u00e2nd elementele enumerate anterior, inclusiv unele valori materiale \u015fi spirituale, calitatea vie\u0163ii \u015fi condi\u0163iile care pot influen\u0163a bun\u0103starea \u015fi s\u0103n\u0103tatea omului.<br \/><strong>Poluant<\/strong> &#8211; Orice substan\u0163\u0103, preparat sub form\u0103 solid\u0103, lichid\u0103, gazoas\u0103 sau sub form\u0103 de vapori ori de energie, radia\u0163ie electromagnetic\u0103, ionizant\u0103, termic\u0103, fonic\u0103 sau vibra\u0163ii care, introdus\u0103 \u00een mediu, modific\u0103 echilibrul constituen\u0163ilor acestuia \u015fi al organismelor vii \u015fi aduce daune bunurilor materiale.<br \/><strong>Poluare<\/strong> &#8211; Introducerea direct\u0103 sau indirect\u0103 a unui poluant care poate adduce prejudicii s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii umane \u015fi\/sau calit\u0103\u0163ii mediului, d\u0103una bunurilor materiale ori cauza o deteriorare sau o \u00eempiedicare a utiliz\u0103rii mediului \u00een scop recreativ sau \u00een alte scopuri legitime.<br \/><strong>Prejudiciu<\/strong> &#8211; Efectul cuantificabil \u00een cost al daunelor asupra s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii oamenilor, bunurilor sau mediului, provocat prin poluan\u0163i, activit\u0103\u0163i d\u0103un\u0103toare ori dezastre.<br \/><strong>Proiect<\/strong> &#8211; Execu\u0163ia lucr\u0103rilor de construc\u0163ii sau alte instala\u0163ii ori amenaj\u0103ri, alte interven\u0163ii asupra cadrului natural \u015fi peisajului, inclusiv cele care implic\u0103 extragerea resurselor minerale.<br \/><strong>Resurse naturale<\/strong> &#8211; Totalitatea elementelor naturale ale mediului ce pot fi folosite \u00een activitatea uman\u0103: resurse neregenerabile &#8211; minerale \u015fi combustibili fosili, regenerabile &#8211; ap\u0103, aer, sol, flor\u0103, fauna s\u0103lbatic\u0103, inclusiv cele inepuizabile &#8211; energie solar\u0103, eolian\u0103, geotermal\u0103 \u015fi a valurilor.<br \/><strong>Schimb\u0103ri climatice<\/strong> &#8211; Procesul de \u00eenc\u0103lzire global\u0103 cauzat de emisiile de gaze cu efect de ser\u0103, asociat cu fenomenele meteorologice extreme precum inunda\u021biile, seceta, cre\u015fterea temperaturilor medii la nivel global \u0219i cu cre\u015fterea nivelului m\u0103rii \u015fi mic\u015forarea calotei glaciare.<br \/><strong>Substan\u021b\u0103<\/strong> &#8211; Element chimic \u015fi compu\u015fi ai acestuia, \u00een \u00een\u0163elesul reglement\u0103rilor legale \u00een vigoare, cu excep\u0163ia substan\u0163elor radioactive \u015fi a organismelor modificate genetic.\u00a0<\/p>\n<p>[\/et_pb_text][et_pb_text module_id=&#8221;cap-2&#8243; _builder_version=&#8221;4.20.0&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; text_orientation=&#8221;justified&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;]<\/p>\n<h3>Cap.III CADRUL LEGAL<\/h3>\n<h4 style=\"padding-left: 40px;\">III.1 Egalitate de \u0219anse \u2013 cadrul legal<\/h4>\n<p>\u00cen articolul 2 din Declara\u021bia Universal\u0103 a Drepturilor Omului se stipuleaz\u0103: \u201eFiecare om se poate prevala de toate drepturile \u0219i libert\u0103\u021bile proclamate \u00een prezenta Declara\u021bie f\u0103r\u0103 nici un fel de deosebire ca, de pild\u0103, deosebirea de ras\u0103, culoare, sex, limb\u0103, religie, opinie politic\u0103 sau orice alt\u0103 opinie, de origine na\u021bional\u0103 sau social\u0103, avere, na\u0219tere sau orice alte \u00eemprejur\u0103ri.\u201d<br \/>Sferele in care discriminarea se poate manifesta sunt multiple si vizeaz\u0103 \u00een principal: condi\u021bionarea particip\u0103rii la o activitate economic\u0103 a unei persoane ori a alegerii sau exercit\u0103rii libere a unei profesii, accesul la serviciile publice administrative si juridice, de s\u0103n\u0103tate, la alte servicii, bunuri si facilit\u0103\u021bi, accesul la educa\u021bie, libertatea de circula\u021bie, dreptul la libera alegere a domiciliului si accesul \u00een locurile publice, dreptul la demnitatea personal.<\/p>\n<p>\u00cen practic\u0103, apartenen\u021ba la unele grupuri sociale determinate de una sau mai multe dintre caracteristicile enumerate creeaz\u0103 stigmate \u0219i situa\u021bii de inegalitate nejustificate \u00een raport cu situa\u021bia dat\u0103, ceea ce face ca aceste persoane s\u0103 renun\u021be la a mai beneficia de drepturi altfel respectate pentru ceilal\u021bi membri ai societ\u0103\u021bii.<\/p>\n<p>\u00cen tematica egalit\u0103\u021bii de \u0219anse \u00eent\u00e2lnim \u0219i conceptul de accesibilitate definit\u0103 ca posibilitatea asigurat\u0103 persoanelor cu dizabilit\u0103\u021bi de a avea acces, \u00een condi\u021bii de egalitate cu ceilal\u021bi cet\u0103\u021beni, la mediul fizic, transport, tehnologii \u0219i sisteme de informa\u021bii \u0219i comunicare, precum \u0219i la alte facilit\u0103\u021bi \u0219i servicii. Practic accesibilitatea \u00eenseamn\u0103 a oferi tuturor persoanelor posibilitatea de a tr\u0103i independent \u0219i de a participa la toate aspectele vie\u021bii, referindu-ne at\u00e2t la aspecte din mediul fizic , c\u00e2t \u0219i la mediul informa\u021bional.<\/p>\n<p>De asemenea schimb\u0103rile demografice cu care se confrunt\u0103 Uniunea European\u0103 ridic\u0103 \u0219i ele provoc\u0103ri \u00een domeniul egalit\u0103\u021bii de \u0219anse: \u00eemb\u0103tr\u00e2nirea popula\u021biei, sc\u0103derea natalit\u0103\u021bii, migra\u021bie sau structuri familiale modificate.<\/p>\n<p>Dac\u0103 faci parte din majoritatea popula\u021biei unei regiuni\/ teritoriu, nu ai dizabilit\u0103\u021bi sau cerin\u021be speciale, apar\u021bii na\u021bionalit\u0103\u021bii \u0219i etniei majoritare \u0219i faci parte dintr-o familie alc\u0103tuit\u0103 din mam\u0103, tat\u0103 \u0219i unul sau mai mul\u021bi copii, cel mai probabil nu te-ai lovit de discriminare, sau oricum nu este o problem\u0103 cu care te confrun\u021bi zi de zi. Faptul c\u0103 nu suntem subiectul discrimin\u0103rii nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 ea nu exist\u0103, c\u0103 efectele ei nu sunt importante sau c\u0103 suntem feri\u021bi de a deveni c\u00e2ndva discrimina\u021bi. Se poate de asemenea ca f\u0103r\u0103 s\u0103 vrem, s\u0103 discrimin\u0103m f\u0103r\u0103 just temei, pentru c\u0103 am fost educa\u021bi sau tr\u0103im \u00eentr-un mediu cu prejudec\u0103\u021bi \u0219i preconcep\u021bii, acestea au fost modelele noastre de comportament \u0219i promov\u0103m men\u021binerea lor subcon\u0219tient sau con\u0219tient. De altfel este mai u\u0219or s\u0103 vorbim despre egalitatea de \u0219anse, dar \u00een realitate comportamentul nostru s\u0103 nu se plieze pe ceea ce sus\u021binem \u0219i asta pentru c\u0103 uneori discriminarea \u00eembrac\u0103 forme din cele mai subtile.<\/p>\n<p>Cadrul legal la nivel european:<\/p>\n<p style=\"padding-left: 40px;\">\u2713 Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene &#8211; Art. 21.1 \u2013 prin care se interzice discriminarea de orice fel;<br \/>\u2713 Tratatul privind Uniunea European\u0103 \u2013 Art. 3 &#8211; \u201e[\u2026] Uniunea combate excluziunea social\u0103 \u0219i discrimin\u0103rile \u0219i promoveaz\u0103 justi\u021bia \u0219i protec\u021bia sociale, egalitatea \u00eentre femei \u0219i b\u0103rba\u021bi, solidaritatea \u00eentre genera\u021bii \u0219i protec\u021bia drepturilor copilului [\u2026]\u201d;<br \/>\u2713 Tratatul privind func\u021bionarea Uniunii Europene, 2009 \u2013 Art 19.1 \u2013 \u00een care se stipuleaz\u0103 capacitatea Consiliului de a lua m\u0103suri \u00een vederea combaterii oric\u0103rei discrimin\u0103ri;<br \/>\u2713 Conven\u021bia ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilit\u0103\u021bi<br \/>\u2713 Directiva 2000\/43\/CE din 29 iunie 2000, Directiva 2000\/78\/CE, Directiva 2010\/41\/UE, Directiva 2006\/54\/CE, Directiva 2004\/113\/CE.<\/p>\n<p>Cadrul legal la nivel na\u021bional:<\/p>\n<p style=\"padding-left: 40px;\">\u2713 Constitu\u021bia Rom\u00e2niei \u2013 Art 4. \u201eRom\u00e2nia este patria comun\u0103 \u0219i indivizibil\u0103 a tuturor cet\u0103\u021benilor s\u0103i, f\u0103r\u0103 deosebire de ras\u0103, de na\u021bionalitate, de origine etnic\u0103, de limb\u0103, de religie, de sex, de opinie, de apartenen\u021b\u0103 politic\u0103, de avere sau de origine social\u0103.\u201d;<br \/>\u2713 OG nr. 137\/2000 privind prevenirea \u0219i sanc\u021bionarea tuturor formelor de discriminare;<br \/>\u2713 Legea nr. 202\/2002 privind egalitatea de \u0219anse si de tratament \u00eentre femei \u0219i b\u0103rba\u021bi;<br \/>\u2713 Legea nr. 448\/2006 privind protec\u021bia \u0219i promovarea drepturilor persoanelor cu handicap<br \/>\u2713 Conven\u021bia ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilit\u0103\u021bi, ratificat\u0103 de Rom\u00e2nia prin Legea nr. 221\/2010.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<h4 style=\"padding-left: 40px;\">III.2 Dezvoltarea durabil\u0103 \u2013 cadrul legal<\/h4>\n<p>Dezvoltarea durabil\u0103 urm\u0103re\u0219te \u0219i \u00eencearc\u0103 s\u0103 g\u0103seasc\u0103 un cadru teoretic stabil pentru luarea deciziilor \u00een orice situa\u021bie \u00een care se reg\u0103se\u0219te un raport de tipul om &#8211; mediu, fie ca e vorba de mediul \u00eenconjur\u0103tor, mediul economic sau mediul social. Durabilitatea pleac\u0103 de la ideea c\u0103 activit\u0103\u021bile umane sunt dependente de mediul \u00eenconjur\u0103tor \u0219i de resurse. S\u0103n\u0103tatea, siguran\u021ba social\u0103 \u0219i stabilitatea economic\u0103 a societ\u0103\u021bii sunt esen\u021biale \u00een definirea calit\u0103\u021bii vie\u021bii.<\/p>\n<p>Dezvoltarea durabil\u0103 porne\u0219te de ideea unui echilibru stabil \u00eentre om \u0219i mediu. Dac\u0103 \u00een trecut utilizarea conceptului de mediu se f\u0103cea din punct de vedere ecologic, \u00een prezent sintagma mediu are \u0219i componente social \u0219i economic. Conceptul a fost legat ini\u021bial de problemele de mediu \u0219i de criza resurselor naturale, \u00een special a celor legate de energie de acum 30-40 de ani. Termenul de dezvoltare durabil\u0103 s-a impus \u00een vara lui 1992, dup\u0103 Conferin\u021ba privind mediul \u0219i dezvoltarea, organizat\u0103 de Na\u021biunile Unite la Rio de Janeiro.<\/p>\n<p>Anterior, discu\u021biile prin care s-a ajuns \u00een final la dezvoltarea durabil\u0103 au \u00eenceput la \u00eenceputul anilor &#8217;70. \u00cen 1972, Conferin\u021ba privind Mediul Ambiant care a avut loc la Stockholm a pus pentru prima dat\u0103 \u00een mod serios problema deterior\u0103rii mediului \u00eenconjur\u0103tor \u00een urma activit\u0103\u021bilor umane care pune \u00een pericol \u00eensu\u0219i viitorul omenirii. Rezultatul a fost crearea Programului ONU pentru mediu prin adoptarea unei Declara\u021bii privind protec\u021bia mediului \u00een scopul de \u201ea ap\u0103ra \u0219i \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi mediul uman pentru genera\u021biile prezente \u0219i viitoare\u201d. La aceast\u0103 conferin\u021b\u0103 s-a conferit legitimitate conceptului de dezvoltare durabil\u0103 cu cei trei piloni: economic, social \u0219i de mediu.<\/p>\n<p>\u00cen 1983, \u00ee\u0219i \u00eencepe activitatea Comisia Mondial\u0103 pentru Mediu \u0219i Dezvoltare (WCED), condus\u0103 de Gro Bruntland, dup\u0103 o rezolu\u021bie adoptat\u0103 de Adunarea General\u0103 a Na\u021biunilor Unite. Dezvoltarea durabil\u0103, conform defini\u021biei elaborate de Comisia Mondial\u0103 pentru Mediu \u0219i Dezvoltare din cadrul Na\u021biunilor Unite \u00een anul 1987 , este \u201edezvoltarea care r\u0103spunde nevoilor din prezent, f\u0103r\u0103 a compromite capacitatea genera\u021biilor viitoare de a r\u0103spunde propriilor nevoi\u201d \u0219i cuprinde 3 dimensiuni: social\u0103, economic\u0103 \u0219i de mediu.<\/p>\n<p>Totodat\u0103, Raportul Brundtland admitea c\u0103 dezvoltarea economic\u0103 nu poate fi oprit\u0103, dar c\u0103 strategiile trebuie schimbate astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 se potriveasc\u0103 cu limitele ecologice oferite de mediul \u00eenconjur\u0103tor \u0219i de resursele planetei. \u00cen finalul raportului, comisia sus\u021binea necesitatea organiz\u0103rii unei conferin\u021be interna\u021bionale asupra dezvolt\u0103rii durabile.<\/p>\n<p>Astfel, \u00een 1992, are loc la Rio de Janeiro \u201eSummit-ul Pam\u00e2ntului\u201d, la care au participat reprezentan\u021bi din aproximativ 170 de state. \u00cen urma \u00eent\u00e2lnirii, au fost adoptate mai multe conven\u021bii, referitoare la schimb\u0103rile de clim\u0103 (reducerea emisiilor de metan \u0219i dioxid de carbon), diversitatea biologic\u0103 (conservarea speciilor) \u0219i stoparea defri\u0219\u0103rilor masive. De asemenea, s-a stabilit un plan de sus\u021binere a dezvolt\u0103rii durabile, Agenda 21.<\/p>\n<p>La 10 ani de la Conferin\u021ba de la Rio, \u00een 2002, a avut loc, la Johannesburg, Summitul privind dezvoltarea durabil\u0103.<br \/>Ultima mare conferin\u021b\u0103 pe tema dezvolt\u0103rii durabile s-a desf\u0103\u0219urat la New York, \u00een septembrie 2015, organizat\u0103 sub patronatul Na\u021biunilor Unite iar urmarea acestei reuniuni a fost Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabil\u0103, document semnat \u0219i adoptat de peste 193 de \u021b\u0103ri.<\/p>\n<p>\u00cen cadrul UE, \u00eencep\u00e2nd cu anul 2006, conceptul de dezvoltare durabil\u0103 a fost integrat \u00een Strategia pentru o Europ\u0103 Extins\u0103, \u00eentr-o viziune strategic\u0103 unitar\u0103 \u0219i coerent\u0103, av\u00e2nd ca obiectiv general \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea continu\u0103 a calit\u0103\u021bii vie\u021bii pentru genera\u021biile prezente \u0219i viitoare, pentru crearea unor comunit\u0103\u021bi durabile, capabile s\u0103 gestioneze \u0219i s\u0103 foloseasc\u0103 resursele \u00een mod eficient \u0219i s\u0103 valorifice poten\u021bialul de inovare ecologic\u0103 \u0219i social\u0103 al economiei, \u00een vederea asigur\u0103rii prosperit\u0103\u021bii, protec\u021biei mediului \u0219i coeziunii sociale.<br \/>\u00cen 2010, ca o continuare a dezvolt\u0103rii durabile a UE, a fost adoptat\u0103 Strategia Europa 2020 de promovare a cre\u0219terii inteligente (bazat\u0103 pe: educa\u021bie, cercetare, inovare), durabile (bazat\u0103 pe reducerea emisiilor de carbon, eficien\u021b\u0103 energetic\u0103, resurse regenerabile) \u0219i inclusive (crearea de noi locuri de munc\u0103, reducerea s\u0103r\u0103ciei etc.).<\/p>\n<p>Ultima mare conferin\u021b\u0103 pe tema dezvolt\u0103rii durabile s-a desf\u0103\u0219urat la New York, \u00een septembrie 2015, organizat\u0103 sub patronatul Na\u021biunilor Unite iar urmarea acestei reuniuni a fost Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabil\u0103, document ce constituie rezultatul a peste doi ani de consult\u0103ri \u00eentre membrii Organiza\u021biei \u0219i care se dore\u0219te a fi un ghid de baz\u0103 pentru toate statele semnatare \u00een ceea ce prive\u0219te realizarea obiectivelor acestuia, semnat \u0219i adoptat de peste 193 de \u021b\u0103ri.<\/p>\n<p>Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabil\u0103 p\u0103streaz\u0103 multe dintre conceptele \u0219i defini\u021biile consemnate \u00een documentele anterioare cu privire la acest subiect. Un exemplu \u00een acest sens este acela c\u0103 Agenda 2030 se structureaz\u0103 pe cei trei piloni defini\u021bi \u00eenc\u0103 din 1987, prin Raportul Comisiei Brundtland.<\/p>\n<p>Ace\u0219ti piloni sunt:<\/p>\n<p style=\"padding-left: 40px;\">1. ECHITATEA SOCIAL\u0102 \u2013 prin care na\u021biunile \u00een curs de dezvoltare trebuie s\u0103 aib\u0103 posibilitatea de a-\u0219i satisface nevoile de baz\u0103 \u00een ceea ce prive\u0219te ocuparea for\u021bei de munc\u0103, alimenta\u021bia, asigurarea energiei, apei \u0219i canaliz\u0103rii;<br \/>2. CRE\u0218TEREA ECONOMIC\u0102 \u2013 la nivelul na\u021biunilor \u00een curs de dezvoltare pentru a se apropia de calitatea vie\u021bii din \u021b\u0103rile dezvoltate;<br \/>3. MEDIUL \u2013 cu nevoia de a conserva \u0219i \u00eembun\u0103t\u0103\u021bii baza de resurse disponibile prin schim barea treptat\u0103 a modului \u00een care trebuie s\u0103 se dezvolte \u0219i s\u0103 fie folosite tehnologiile.<\/p>\n<p>Rom\u00e2nia s-a al\u0103turat liderilor celor 193 state membre ale ONU la Summit-ul privind dezvoltarea din septembrie 2015 adopt\u00e2nd Agenda 2030 pentru dezvoltare durabil\u0103, un program de ac\u0163iune global\u0103 \u00een domeniul dezvolt\u0103rii cu un caracter universal \u015fi care promoveaz\u0103 echilibrul \u00eentre cele trei dimensiuni ale dezvolt\u0103rii durabile \u2013 economic, social \u015fi de mediu. Pentru prima oar\u0103, ac\u0163iunile vizeaz\u0103 \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103 statele dezvoltate \u015fi cele aflate \u00een curs de dezvoltare.<\/p>\n<p>Agenda 2030 cuprinde cele 17 Obiective de Dezvoltare Durabil\u0103 (ODD), reunite informal \u015fi sub denumirea de Obiective Globale. Prin intermediul Obiectivelor Globale, se stabile\u015fte o agend\u0103 de ac\u0163iune ambi\u0163ioas\u0103 pentru urm\u0103torii 15 ani \u00een vederea eradic\u0103rii s\u0103r\u0103ciei extreme, combaterii inegalit\u0103\u0163ilor \u015fi a injusti\u0163iei \u015fi protej\u0103rii planetei p\u00e2n\u0103 \u00een 2030.<\/p>\n<p style=\"padding-left: 40px;\">1. F\u0103r\u0103 s\u0103r\u0103cie \u2013 Eradicarea s\u0103r\u0103ciei \u00een toate formele sale \u015fi \u00een orice context.<br \/>2. Foamete \u201ezero\u201d \u2013 Eradicarea foametei, asigurarea securit\u0103\u0163ii alimentare, \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea nutri\u0163iei \u015fi promovarea unei agriculturi durabile.<br \/>3. S\u0103n\u0103tate \u015fi bun\u0103stare \u2013 Asigurarea unei vie\u0163i s\u0103n\u0103toase \u015fi promovarea bun\u0103st\u0103rii tuturor la orice v\u00e2rst\u0103.<br \/>4. Educa\u0163ie de calitate \u2013 Garantarea unei educa\u0163ii de calitate \u015fi promovarea oportunit\u0103\u0163ilor de \u00eenv\u0103\u0163are de-a lungul vie\u0163ii pentru to\u0163i.<br \/>5. Egalitate de gen \u2013 Realizarea egalit\u0103\u0163ii de gen \u015fi \u00eemputernicirea tuturor femeilor \u015fi a fetelor.<br \/>6. Ap\u0103 curat\u0103 \u015fi sanita\u0163ie \u2013 Asigurarea disponibilit\u0103\u0163ii \u015fi managementului durabil al apei \u015fi sanita\u0163ie pentru to\u0163i.<br \/>7. Energie curat\u0103 \u015fi la pre\u0163uri accesibile \u2013 Asigurarea accesului tuturor la energie la pre\u0163uri accesibile, \u00eentr-un mod sigur, durabil \u015fi modern.<br \/>8. Munc\u0103 decent\u0103 \u015fi cre\u015ftere economic\u0103 \u2013 Promovarea unei cre\u015fteri economice sus\u0163inute, deschise tuturor \u015fi durabile, a ocup\u0103rii depline \u015fi productive a for\u0163ei de munc\u0103 \u015fi a unei munci decente pentru to\u0163i.<br \/>9. Industrie, inova\u0163ie \u015fi infrastructur\u0103 \u2013 Construirea unor infrastructuri rezistente, promovarea industrializ\u0103rii durabile \u015fi \u00eencurajarea inova\u0163iei.<br \/>10. Inegalit\u0103\u0163i reduse \u2013 Reducerea inegalit\u0103\u0163ilor \u00een interiorul \u0163\u0103rilor \u015fi de la o \u0163ar\u0103 la alta.<br \/>11. Ora\u015fe \u015fi comunit\u0103\u0163i durabile \u2013 Dezvoltarea ora\u015felor \u015fi a a\u015fez\u0103rilor umane pentru ca ele s\u0103 fie deschise tuturor, sigure, reziliente \u015fi durabile.<br \/>12. Consum \u015fi produc\u0163ie responsabile \u2013 Asigurarea unor tipare de consum \u015fi produc\u0163ie durabile.<br \/>13. Ac\u0163iune climatic\u0103 \u2013 Luarea unor m\u0103suri urgente de combatere a schimb\u0103rilor climatice \u015fi a impactului lor.<br \/>14. Via\u0163a acvatic\u0103 \u2013 Conservarea \u015fi utilizarea durabil\u0103 a oceanelor, m\u0103rilor \u015fi a resurselor marine pentru o dezvoltare durabil\u0103.<br \/>15. Via\u0163a terestr\u0103 \u2013 Protejarea, restaurarea \u015fi promovarea utiliz\u0103rii durabile a ecosistemelor terestre, gestionarea durabil\u0103 a p\u0103durilor, combaterea de\u0219ertific\u0103rii, stoparea \u015fi repararea degrad\u0103rii solului \u0219i stoparea pierderilor de biodiversitate.<br \/>16. Pace, justi\u0163ie \u015fi institu\u0163ii eficiente \u2013 Promovarea unor societ\u0103\u021bi pa\u0219nice \u0219i incluzive pentru o dezvoltare durabil\u0103, a accesului la justi\u021bie pentru to\u0163i \u015fi crearea unor institu\u0163ii eficiente, responsabile \u015fi incluzive la toate nivelurile.<br \/>17. Parteneriate pentru realizarea obiectivelor &#8211; Consolidarea mijloacelor de implementare \u0219i revitalizarea parteneriatului global pentru dezvoltare durabil\u0103.<\/p>\n<p>Cadru legal la nivel european:<\/p>\n<p style=\"padding-left: 40px;\">1. Directiva 2011\/92\/UE privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice \u0219i private asupra mediului;<br \/>2. Directiva 2003\/4\/CE privind accesul publicului la informa\u021bia de mediu si de abrogare a Directivei 90\/313\/CEE;<br \/>3. Directiva 2008\/99\/CE privind protec\u021bia mediului prin intermediul dreptului penal;<br \/>4. Directiva 2008\/50\/CE privind calitatea aerului \u00eenconjur\u0103tor \u0219i un aer mai curat pentru Europa;<br \/>5. Directiva 2004\/107\/CE privind arsenul, cadmiul, mercurul, nichelul \u0219i hidrocarburile aromatice policiclice \u00een aerul \u00eenconjur\u0103tor;<br \/>6. Directiva 2000\/60\/CE de stabilire a unui cadru de politic\u0103 comunitar\u0103 \u00een domeniul apei, modificat\u0103 de Directivele 2008\/32\/CE, 2008\/105\/CE \u0219i 2009\/31\/CE \u0219i de Decizia 2455\/2001\/CE;<br \/>7. Directiva 91\/271\/CEE privind tratarea apelor urbane reziduale, modificat\u0103 de Directiva 98\/15\/EC \u0219i de Regulamentele (CE) nr. 1882\/2003 \u0219i 1137\/2008;<br \/>8. Directiva 98\/83\/CE privind calitatea apei destinat\u0103 consumului uman, modificat\u0103 de Regulamentul (CE) nr. 1882\/2003, modificat\u0103 de Regulamentul 596\/2009;<br \/>9. Directiva 2007\/60\/CE privind evaluarea \u0219i gestionarea riscurilor de inunda\u021bii;<br \/>10. Directiva 2008\/1\/CE privind prevenirea \u0219i controlul integrat al polu\u0103rii (IPPC) (versiune codificat\u0103), modificat\u0103 de Directiva 2009\/31\/CE \u0219i de Regulamentele nr. 1882\/2003 \u0219i 166\/2006;<br \/>11. Directiva 2010\/75\/UE privind emisiile industriale (prevenirea \u0219i controlul integrat al polu\u0103rii) cu rectificarea din JO L 158, 19.06.2012;<br \/>12. Directiva 2001\/81\/CE privind plafoanele na\u021bionale de emisie pentru anumi\u021bi poluan\u021bi atmosferici, modificat de Directiva 2006\/105\/CE \u0219i Regulamentul (CE) nr. 219\/2009;<br \/>13. Directiva 2008\/98\/CE privind de\u0219eurile \u0219i de abrogare a anumitor directive;<br \/>14. Directiva 2000\/76\/CE privind incinerarea de\u0219eurilor;<br \/>15. Directiva 1999\/31\/CE privind depozitele de de\u0219euri, modificat\u0103 de Regulamentul (CE) nr. 1882\/2003;<br \/>16. Directiva 2006\/21\/CE privind gestionarea de\u0219eurilor din industriile extractive \u0219i de modificare a Directivei 2004\/35\/CE, modificat\u0103 de Regulamentul nr. 596\/2009;<br \/>17. Directiva 94\/62\/CE privind ambalajele \u0219i de\u0219eurile de ambalaje, amendat\u0103 de Directivele 2004\/12\/CE, 2005\/20\/CE \u0219i de Regulamentul (CE) nr. 1882\/2003;<br \/>18. Directiva 2002\/96\/CE privind de\u0219eurile de echipamente electrice \u0219i electronice (DEEE), modificat\u0103 de Directivele 2003\/108\/CE, 2008\/34\/CE \u0219i 2008\/112\/CE;<br \/>19. Directiva 92\/43\/CEE privind conservarea habitatelor naturale \u0219i a speciilor de faun\u0103 \u0219i flor\u0103 s\u0103lbatic\u0103, modificat\u0103 de Directivele 97\/62\/CE, 2006\/105\/CE \u0219i de Regulamentul (CE) nr. 1882\/2003;<br \/>20. Directiva 2003\/87\/CE de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de ser\u0103 \u00een cadrul Comunit\u0103\u021bii \u0219i de modificare a Directivei 96\/61\/CE a Consiliului, modificat\u0103 de Directiva 2004\/101\/C \u0219i Regulamentul nr. 219\/2009;<br \/>21. Directiva 2008\/101\/CE de modificare a Directivei 2003\/87\/CE pentru a include activit\u0103\u021bile de avia\u021bie \u00een sistemul de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de ser\u0103 \u00een cadrul Comunit\u0103\u021bii;<br \/>22. Directiva 2009\/29\/CE de modificare a Directivei 2003\/87\/CE \u00een vederea \u00eembun\u0103t\u0103\u021birii \u0219i extinderii sistemului comunitar de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de sera.<\/p>\n<p>La nivel na\u021bional:<\/p>\n<p style=\"padding-left: 40px;\">23. Ordonan\u021ba de urgen\u021b\u0103 nr. 195\/2005 privind protec\u021bia mediului, aprobat\u0103 cu modific\u0103ri prin Legea 265\/2006, cu modific\u0103rile si complet\u0103rile ulterioare;<br \/>24. Legea nr. 22\/2001 privind ratificarea Conven\u021biei privind evaluarea impactului asupra mediului \u00een context transfrontier\u0103 (Conven\u021bia Espoo);<br \/>25. Legea nr. 293\/2006 pentru acceptarea amendamentului la Conven\u021bia Espoo (Espoo 25 februarie 1991) adoptat prin Decizia II\/14 a celei de-a doua Reuniuni a p\u0103r\u021bilor la Sofia la 27 februarie 2001;<br \/>26. Legea nr. 86\/2000 privind ratificarea Conven\u021biei privind accesul la informa\u021bie, participarea publicului la luarea deciziei \u0219i accesul la justi\u021bie in problem de mediu, semnata la Aarhus la 25 iulie 1998;<br \/>27. Legea nr. 349\/2009 pentru ratificarea Protocolului privind evaluarea strategic\u0103 de mediu la Conven\u021bia privind evaluarea impactului asupra mediului \u00een context transfrontier\u0103;<br \/>28. Legea nr. 104\/2011 (MO nr. 452\/28.06.2011) privind calitatea aerului \u00eenconjur\u0103tor;<br \/>29. Legea Apelor nr. 107\/1996 (MO nr. 244\/08.10.1996), modificat\u0103 de HG nr. 948\/1999 (MO nr. 568\/22.11.1999), Legea nr. 404\/2003 (MO nr. 713\/13.10.2003), Legea nr. 310\/2004 (MO nr. 584\/30.06.2004), Legea nr. 112\/2006 (MO nr. 413\/12.05.2006), OUG nr. 130\/2007 (MO nr. 780\/16.11.2007), OUG nr. 3\/2010 (MO nr. 114\/19.02.2010), aprobat\u0103 prin Legea nr. 146\/2010 (MO nr. 497\/19.07.2010), OUG nr. 64\/2011 (MO nr. 461\/30.06.2011), OUG nr. 71\/2011 (MO nr. 637\/06.09.2011) \u0219i OUG nr. 69\/2013 (MO 386\/28.06.2013);<br \/>30. Legea nr. 211\/2011 (MO nr. 837\/25.11.2011) privind regimul de\u0219eurilor;<br \/>31. Legea nr. 350\/2001 privind amenajarea teritoriului \u0219i urbanismul, cu modific\u0103rile \u0219i complet\u0103rile ulterioare;<br \/>32. Ordonan\u021ba de urgen\u021b\u0103 nr. 152\/2005 (MO nr. 1078\/30.11.2005) privind prevenirea \u0219i controlul integrat al polu\u0103rii, modificat\u0103 \u0219i completat\u0103 de Legea nr. 84\/2006 (MO nr. 327\/11.04.2006), modificat de OUG nr. 40\/2010 (MO nr. 283\/30.04.2010) aprobat prin Legea nr. 205\/2010 (MO nr. 765\/16.11.2010);<br \/>33. Ordonan\u021ba de urgen\u021b\u0103 nr. 57\/2007 (MO nr. 442\/29.06.2007) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei \u0219i faunei s\u0103lbatice, modificat\u0103 de OUG nr. 154\/2008 (MO nr. 787\/25.11.2008), Legea nr. 329\/2009 (MO nr. 761\/09.11.2009), adoptat\u0103 prin Legea nr. 49\/2011 (MO nr. 262\/13.04.2011) \u0219i modificat\u0103 de Legea nr. 187\/2012 (MO nr. 757\/12.11.2012);<br \/>34. Hot\u0103r\u00e2rea Guvernului nr. 856\/2002 (MO nr. 659\/05.09.2002) privind eviden\u021ba gestiunii de\u0219eurilor \u0219i pentru aprobarea listei cuprinz\u00e2nd de\u0219eurile, inclusiv de\u0219eurile periculoase;<br \/>35. Hot\u0103r\u00e2rea Guvernului nr. 1470\/2004 (MO nr. 954\/18.10.2004) privind aprobarea Strategiei na\u021bionale de gestionare a de\u0219eurilor \u0219i a Planului na\u021bional de gestionare a de\u0219eurilor modificat de HG nr. 358\/2007 (MO nr. 271\/24.04.2007);<br \/>36. HG nr. 780\/2006 (MO nr. 554\/27.06.2006) privind stabilirea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de ser\u0103, modificat\u0103 de HG nr. 133\/2010 (MO nr. 155\/10.03.2010), HG nr. 399\/2010 (MO nr. 286\/30.04.2010), HG nr. 1300\/2010 (MO nr. 874\/28.12.2010), OUG nr. 115\/2011 (MO nr. 926\/28.12.2011) \u0219i HG nr. 204\/2013 (MO nr. 248\/30.04.2013);<br \/>37. Hot\u0103r\u00e2rea Guvernului nr. 1076\/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evalu\u0103rii de mediu pentru planuri \u0219i programe;<br \/>38. Ordinul MMGA nr.995\/2006 pentru aprobarea Listei planurilor si programelor care intra sub incidenta HG 1076\/2004;<br \/>39. Ordinul nr. 117\/2006 pentru aprobarea Manualului privind aplicarea procedurii de realizare a evalu\u0103rii de mediu pentru planuri \u0219i programe;<br \/>40. Hot\u0103r\u00e2rea Guvernului nr. 445\/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice \u0219i private asupra mediului;<br \/>41. Ordinul comun MMP\/MADR\/MAI\/MDRT nr.135\/84\/76\/1.284\/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evalu\u0103rii impactului asupra mediului pentru proiecte publice \u0219i private;<br \/>42. Ordinul MAPM nr. 863\/2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului;<br \/>43. Ordinul MAPM nr. 864\/2002 pentru aprobarea proceduri de evaluare a impactului asupra mediului in context transfrontier\u0103 \u0219i de participare a publicului la luarea deciziei \u00een cazul proiectelor cu impact transfrontier\u0103;<br \/>44. Ordinul MMP nr. 405\/2010 privind constituirea \u0219i func\u021bionarea Comisiei de analiza tehnica la nivel central, cu modific\u0103rile \u0219i complet\u0103rile ulterioare;<br \/>45. Ordinul MMDD nr. 1798\/2007 privind procedura de emitere a autoriza\u021biei de mediu, cu modific\u0103rile \u0219i complet\u0103rile ulterioare;<br \/>46. Ordinul MM nr. 1026\/2009 pentru aprobarea condi\u021biilor de elaborare a Raportului de Mediu, Raportului privind Impactul asupra Mediului, Bilan\u021bului de Mediu, Raportului de amplasament, Raportului de Securitate \u0219i a Studiului de Evaluare adecvat\u0103.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>[\/et_pb_text][et_pb_text _builder_version=&#8221;4.20.0&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; text_orientation=&#8221;justified&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;]<\/p>\n<h3 id=\"cap-4\">Cap.IV EGALITATE DE \u0218ANSE<\/h3>\n<h4 style=\"padding-left: 40px;\">IV.1 Discriminarea<\/h4>\n<p>Discriminarea este acel comportament negativ orientat c\u0103tre indivizii unui alt grup despre care avem prejudec\u0103\u021bi.<\/p>\n<p>Constituie discriminare tratarea diferit\u0103 a unor persoane aflate \u00een situa\u021bii identice sau tratarea identic\u0103 a unor persoane aflate \u00een situa\u021bi diferite. De exemplu, constituie discriminare refuzul unui director de a \u00eenscrie la \u0219coal\u0103 un copil cu dizabilitate motorie cu v\u00e2rsta \u0219colar\u0103 \u00eemplinit\u0103 pentru c\u0103 \u0219coala nu are infrastructur\u0103 adecvat\u0103. De asemenea este discriminare refuzul de a acorda zilele libere de Pa\u0219te unui copil de religie catolic\u0103 pentru c\u0103 s\u0103rb\u0103toarea nu se suprapune cu vacan\u021ba programat\u0103. Constituie discriminare \u0219i ordinul dat de \u0219eful magazinului c\u0103tre agen\u021bii de paz\u0103 de a nu permite accesul oamenilor aparent de etnie rom\u0103 \u00een magazin.<\/p>\n<p>Discriminarea este indirect\u0103 atunci c\u00e2nd o persoan\u0103 este exclus\u0103 de la beneficiul unui drept \u00een baza unor criterii aparent neutre care nu au \u00eens\u0103 justificare \u00een situa\u021bia de fapt dat\u0103 (de exemplu unui mecanic auto i se solicit\u0103 diplom\u0103 de bacalaureat c\u00e2nd calificarea se ob\u021bine \u00een urma absolvirii unei \u0219coli profesionale).<br \/>H\u0103r\u021buirea este tot o form\u0103 de discriminare prin crearea unui mediu ostil, ofensator, degradant. Forme uzuale de h\u0103r\u021buire sunt glumele , remarcile subtile , gesturile sau grimasele cu sub\u00een\u021beles. Victimizarea este acel tratament ostil care vine ca reac\u021bie la o pl\u00e2ngere depus\u0103 de o persoan\u0103 c\u0103tre institu\u021biile abilitate.<\/p>\n<h4 style=\"padding-left: 40px;\">IV.1 Forme ale distrimin\u0103rii<\/h4>\n<p><strong>1. Rasismul<\/strong> &#8211; persoane ori grupuri de oameni marginaliza\u021bi social din cauza culorii pielii, a tradi\u021biilor culturale sau religioase, a na\u021bionalit\u0103\u021bii, limbii vorbite sau zonei geografice de provenien\u021b\u0103 constituie rasism. Aceste atribute nu au deci de-a face cu individul, cu tr\u0103s\u0103turile sale individuale.<\/p>\n<p>Majoritatea oamenilor asociaz\u0103 raismul cu violen\u021ba bazat\u0103 pe criterii rasiste, cu abuzul \u0219i h\u0103r\u021buirea. Dar rasismul nu este neaparat un act de violen\u021b\u0103. Comportamentul intimidant, excluderea oamenilor din activit\u0103\u021bi, glumele, etichetarea, poreclele sunt tot forme de rasism, chiar dac\u0103 mai subtile. \u00cen era tehnologiei experiment\u0103m un nou tip de rasism, cyber-rasismul sau rasismul cibernetic care este foarte virulent mai ales \u00een cazurile \u00een care se petrece sub anonimitate.<\/p>\n<p>De\u0219i nu exist\u0103 rase, na\u021bionalit\u0103\u021bi sau etnii mai bune sau mai rele dec\u00e2t altele, prejudec\u0103\u021bile care ne sunt inoculate de mici fac ca creierul nostru s\u0103 reac\u021bioneze puternic negativ c\u00e2nr vine vorba de anumite situa\u021bii. De exemplu faptul c\u0103 un nume sun\u0103 ca apar\u021bin\u00e2nd unei anumite etnii face ca profesorii s\u0103 fie mai pu\u021bin disponibili s\u0103 r\u0103spund\u0103 la e-mailurile studen\u021bilor respectivi, medicii sunt mai pu\u021bin dispu\u0219i s\u0103 prescrie medicamente oamenilor str\u0103zii la diagnostice identice, angajatorii dau mai pu\u021bine \u0219anse CV-urilor celor cu nume care li se pare c\u0103 apar\u021bin anumitor minorit\u0103\u021bi etnice, suntem mai susceptibili s\u0103 indic\u0103m ca amenin\u021b\u0103toare figura unei persoane de etnie rom\u0103 la grimase identice.<\/p>\n<p><strong>2. Discriminarea de gen<\/strong> &#8211; cel mai adesea folosim termenii de gen \u0219i sex \u00een mod interschimbabil consider\u00e2ndu-le identice ca sens. Ele \u00eens\u0103 sunt diferite, sexul referindu-se la diferen\u021bele biologice \u00eentre femei \u0219i b\u0103rba\u021bi care sunt determinate prin bagajul genetic, pe c\u00e2nd genul \u00eensumeaz\u0103 roluri \u0219i responsabilit\u0103\u021bi, diferen\u021be sociale \u0219i culturale, a\u0219tept\u0103ri de comportament care depind de societatea \u00een care tr\u0103im.<\/p>\n<p>\u00cen procesul form\u0103rii personalit\u0103\u021bii noastre ne asum\u0103m un set de caracteristici, feminine sau masculine, adic\u0103 ne form\u0103m o identitate de gen care poate s\u0103 fie diferit\u0103 de sexul biologic. Cum se formeaz\u0103 aceast\u0103 identitate de gen? \u0218i aceasta este influen\u021bat\u0103 de stereotipuri de gen \u2013 de exemplu feti\u021bele sunt \u00eembr\u0103cate \u00een roz, iar b\u0103ie\u021bii \u00een bleu, fetele au cercei, b\u0103ie\u021bii se joac\u0103 cu ma\u0219inu\u021be, de la fete se a\u0219teapt\u0103 s\u0103 fie harnice \u0219i sensibile, b\u0103ie\u021bilor le sunt mai u\u0219or trecute cu vederea tr\u0103zn\u0103ile \u0219i de la ei se a\u0219teapt\u0103 s\u0103 fie duri. C\u0103r\u021bile sunt pline de prin\u021bese frumoase \u0219i pl\u0103p\u00e2nde \u0219i prin\u021bi viteji , puternici \u0219i inteligen\u021bi. B\u0103ie\u021bii fac traforaj, iar fetele g\u0103tesc \u0219i cos. Fetelor li se inoculeaz\u0103 ideea c\u0103 este b\u0103ie\u021besc s\u0103 ajungi pilot de curse, astronaut sau pilot de avion, s\u0103 joci fotbal sau s\u0103 repari ceva. Aceste stereotipuri sunt at\u00e2t de vechi \u0219i bine sedimentate \u00een cultura noastr\u0103, \u00eenc\u00e2t pe bun\u0103 dreptate te vei \u00eentreba care e problema cu ele at\u00e2ta timp c\u00e2t nu sunt stigmatizante.<\/p>\n<p>Problema apare atunci c\u00e2nd aceste stereotipuri \u00ee\u021bi influen\u021beaz\u0103 deciziile importante \u00een via\u021b\u0103 \u2013 de exemplu un b\u0103iat ar putea decide c\u0103 meseria de asistent\u0103 medical\u0103 este pentru fete \u0219i va alege o profesie care nu i se potrive\u0219te \u0219i nu o va practica cu pl\u0103cere ceea ce \u00eei va afecta calitatea vie\u021bii. Discriminarea de gen pare mai degrab\u0103 problema femeilor din societate, ele fiind cele care de multe ori sunt excluse din activit\u0103\u021bi sau ale c\u0103ror drepturi sunt restr\u00e2nse \u00eentr-un fel sau altul. Dar limitarea accesului la educa\u021bie \u0219i la via\u021ba economic\u0103 a jum\u0103tate din popula\u021bie (femeile) \u0219i transferarea poverii financiare exclusiv pe umerii b\u0103rba\u021bilor afecteaz\u0103 performan\u021bele economice ale statului (\u0219\u0103rile unde drepturile femeilor sunt limitate se confrunt\u0103 cu rate mari ale s\u0103r\u0103ciei).<\/p>\n<p>Discriminarea de gen include \u0219i discriminarea pe criteriul orient\u0103rii sexuale sau expresiei de gen. Persoanele care au identitatea de gen diferit\u0103 de sexul biologic sunt adesea discriminate pentru modul \u00een care aleg s\u0103 \u00ee\u0219i exprime identitatea de gen sau pentru atrac\u021bia lor afectiv\u0103 fa\u021b\u0103 de un anumit gen. \u0218i aici intervin stereotipurile cu care suntem crescu\u021bi de mici care ne-au \u00eenv\u0103\u021bat c\u0103 un cuplu \u00eenseamn\u0103 o femeie \u0219i un b\u0103rbat \u0219i c\u0103 orice alt\u0103 variant\u0103 este gre\u0219it\u0103 sau imoral\u0103. Aceast\u0103 atitudine determin\u0103 sc\u0103derea calit\u0103\u021bii vie\u021bii celor discrimina\u021bi care se v\u0103d nevoi\u021bi s\u0103 i\u0219i ascund\u0103 orientarea sexual\u0103, sunt h\u0103r\u021bui\u021bi, agresa\u0219i, nu pot s\u0103 i\u0219i \u00eentemeieze o familie \u0219i le este negat dreptul de a avea copii. Ostilitatea cu care sunt tratate persoanele LGBT, atitudinile \u0219i sentimentele negative care se manifest\u0103 prin team\u0103, furie, dezgust, violen\u021b\u0103 \u0219i\/sau agresivitate fizic\u0103 sau verbal\u0103 etc. poart\u0103 numele de homofobie.<\/p>\n<p><strong>3. Discriminarea persoanelor cu dizabilit\u0103\u021bi.<\/strong><br \/><em>Deficien\u021b\u0103<\/em> \u2013 pierderea sau alterarea unei structuri sau func\u021bii (leziune anatomic\u0103, accident \u00een evolu\u021bia normal\u0103, tulburare psihologic\u0103 ca urmare a unei maladii sau a unei caren\u021be psihoafective(pierderea unui p\u0103rinte)) \u2013 deficien\u021be auditive, vizuale, de limbaj, intelectuale, etc.<\/p>\n<p><em>Incapacitate<\/em> &#8211; reducere par\u021bial\u0103 sau total\u0103 a posibilit\u0103\u021bii de a realiza o activitate (motric\u0103 sau cognitiv\u0103) sau un comportament. Incapacitatea poate depinde de o deficien\u021b\u0103. At\u00e2t deficien\u021bele c\u00e2t \u0219i incapacit\u0103\u021bile pot fi vizibile sau invizibile, temporare sau permanente, progresive sau regresive.<br \/>Dizabilitate \u2013 rezultatul sau efectul unor rela\u021bii complexe dintre starea de s\u0103n\u0103tate a individului, factori personali \u0219i factorii externi care reprezint\u0103 circumstan\u021bele de via\u021b\u0103 ale individului. Dizabilitate este un termen generic pentru afect\u0103ri, limit\u0103ri ale activit\u0103\u021bii \u0219i restric\u021bii de participare.<\/p>\n<p>Pentru c\u0103 cuv\u00e2ntul handicap a c\u0103p\u0103tat conota\u021bii peiorative , folosim ast\u0103zi termenul de dizabilitate, persoane cu dizabilit\u0103\u021bi. \u00cen general , tot din cauza stereotipurilor, asociem automat dizabilit\u0103\u021bile fizice cu persoanele \u00een scaun cu rotile, \u00eens\u0103 dizabilit\u0103\u021bile variate , mai mult sau mai pu\u021bin vizibile.<br \/>Principalele tipuri de dizabilit\u0103\u021bi sunt urm\u0103toarele:<\/p>\n<p style=\"padding-left: 40px;\">\u2022 Fizice \u2013 deficien\u021be care limiteaz\u0103 mobilitatea persoanei<br \/>\u2022 Vizuale \u2013 deficien\u021be care afecteaz\u0103 vederea par\u021bial sau total (orbire)<br \/>\u2022 Auditive \u2013 deficien\u021be care afecteaz\u0103 auzul par\u021bial sau total (surzire)<br \/>\u2022 Surdocecitate \u2013 deficien\u021b\u0103 de v\u0103z combinat\u0103 cu deficien\u021b\u0103 de auz<br \/>\u2022 Mintale \u2013 deficien\u021be de intelect, tulbur\u0103ri de \u00eenv\u0103\u021bare, \u00eent\u00e2rzieri \u00een dezvoltare etc 43<br \/>\u2022 Psihice \u2013 tulbur\u0103ri de s\u0103n\u0103tate mintal\u0103 sau a\u0219a-numitele boli psihice<br \/>\u2022 HIV\/SIDA \u2013 persoane infectate cu virusul HIV<br \/>\u2022 Asociat \u2013 deficien\u021be diferite care se manifest\u0103 la aceea\u0219i persoan\u0103 (ex.: dizabilit\u0103\u021bi fizice \u0219i vizuale)<br \/>\u2022 Boli rare \u2013 boli care afecteaz\u0103 un num\u0103r mic de persoane (mai pu\u021bin de 1 din 2000) \u0219i care din cauza rarit\u0103\u021bii lor, nu sunt foarte bine cunoscute<\/p>\n<p>Fiind o gam\u0103 larg\u0103 de tipuri de dizabilit\u0103\u021bi, fiecare ridic\u0103 un set diferit de provoc\u0103ri pentru cei afecta\u021bi. Pentru c\u0103 mediul \u00een care tr\u0103im este at\u00e2t de pu\u021bin accesibilizat acestor persoane, noi ne \u00eent\u00e2lnim foarte rar cu ele \u0219i ca atare ne este dificil s\u0103 remarc\u0103m probleme cu care se confrunt\u0103. Pentru mul\u021bi dintre ei este o provocare s\u0103 mearg\u0103 la supermarket, la \u0219coal\u0103 , \u00een parc sau la cinema. Asta pentru c\u0103 lipsesc lifturile, rampele de acces \u00een vehicule sau cl\u0103diri, semafoarele inteligente, bordurile adaptate, trotuare suficient de largi, etc. Aceste lipsuri fac ca persoanele cu dizabilit\u0103\u021bi s\u0103 depind\u0103 de o alt\u0103 persoan\u0103 pentru a face aceste activit\u0103\u021bi care s\u0103 le ajute s\u0103 suplineasc\u0103 lipsurile din mediu. Poate te vei g\u00e2ndi c\u0103 \u00een centrele comerciale ai v\u0103zut dot\u0103ri speciale, \u00eens\u0103 g\u00e2nde\u0219te-te c\u0103 e suficient ca pe traseul unei persoane cu dizabilit\u0103\u021bi de acas\u0103 p\u00e2n\u0103 unde trebuie s\u0103 ajung\u0103 s\u0103 existe o singur\u0103 zon\u0103 neaccesibilizat\u0103, pentru ca traseul acestei persoane s\u0103 devin\u0103 imposibil.<\/p>\n<p>Persoanele cu afec\u021biuni de s\u0103n\u0103tate mintal\u0103 sunt pur \u0219i simplu ocolite, iar studiile relev\u0103 c\u0103 \u0219i dac\u0103 sunt sub tratament sau chiar vindecate, aceste persoane nu sunt dorite \u00een preajma comunit\u0103\u021bii, fiind asimila\u021bi cu pericole permanente, de\u0219i poate agresivitatea nu este una dintre problemele lor. \u0218i aceste temeri sunt cauzate de lipsa de informa\u021bie care se perpetueaz\u0103 de la o genera\u021bie la alta ad\u00e2ncind problemele cu care se confrunt\u0103 victimele acestei forme de discriminare.<br \/>Toate cele de mai sus sunt rezultatul stereotipurilor cu care suntem crescu\u021bi \u0219i pe care le perpetu\u0103m din indiferen\u021b\u0103 \u0219i provin din lipsa noastr\u0103 de informare \u0219i inac\u021biune. Faptul c\u0103 nu suntem direct afecta\u021bi ne face s\u0103 fim foarte superficiali cu tratarea acestor stereotipuri, \u00eens\u0103 efectele asupra celor afecta\u021bi sunt dramatice \u0219i ne afecteaz\u0103 cel pu\u021bin indirect, neg\u00e2ndu-le acestor persoane participarea activ\u0103 la via\u021ba economic\u0103 \u0219i transform\u00e2ndu-le \u00een persoane dependente.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<h4 style=\"padding-left: 40px;\">IV.3 Egalitatea de gen (Ianuarie 2020)<\/h4>\n<p>Egalitatea de gen \u00eenseamn\u0103 c\u0103 femeile \u0219i b\u0103rba\u021bii \u0219i fetele \u0219i b\u0103ie\u021bii se bucur\u0103 de acelea\u0219i drepturi, resurse, oportunit\u0103\u021bi \u0219i protec\u021bie. Investi\u021biile \u00een egalitatea de gen contribuie la rezultate pozitive pe tot parcursul vie\u021bii pentru copii \u0219i comunit\u0103\u021bile acestora \u0219i genereaz\u0103 profituri considerabile \u00eentre genera\u021bii, deoarece drepturile \u0219i bun\u0103starea copiilor depind adesea de drepturile \u0219i bun\u0103starea femeilor.<br \/>Datele disponibile sugereaz\u0103 c\u0103 \u00een prima decad\u0103 a vie\u021bii (0-9 ani), disparit\u0103\u021bile de gen sunt relativ mici, \u00een special \u00een copil\u0103ria timpurie. \u00cen general, copiii au acelea\u0219i \u0219anse s\u0103 fie \u00eenregistra\u021bi la na\u0219tere \u0219i imuniza\u021bi, indiferent de sex. \u00cen aproximativ jum\u0103tate din \u021b\u0103rile cu date disponibile, fetele \u0219i b\u0103ie\u021bii au \u0219anse egale de a fi pe drumul cel bun p\u00e2n\u0103 la v\u00e2rsta de 3 \u0219i 4 ani, \u00een timp ce \u00een restul \u021b\u0103rilor decalajul de gen \u00een ceea ce prive\u0219te statutul de dezvoltare este relativ mic \u0219i este \u00een avantajul fetelor. \u00cen majoritatea \u021b\u0103rilor, fetele \u0219i b\u0103ie\u021bii sunt expu\u0219i aproximativ egali riscului de a suferi pedepse violente din partea \u00eengrijitorilor acas\u0103.<\/p>\n<p>Cu toate acestea, diferen\u021be semnificative de gen persist\u0103 \u00een unele domenii \u0219i \u00een anumite \u021b\u0103ri. De exemplu, \u00een timp ce paritatea de gen la mortalitatea sub 5 ani este observat\u0103 \u00een majoritatea regiunilor lumii, paritatea fiind definit\u0103 ca ratele de mortalitate care ar fi de a\u0219teptat pentru fiecare sex, av\u00e2nd \u00een vedere avantajul biologic al fetelor \u00een supravie\u021buire, decalaje notabile persist\u0103 \u00een 7 \u021b\u0103ri &#8211; situat \u00een principal \u00een Asia de Sud \u0219i Asia de Vest \u2013 unde riscul fetelor de a muri \u00eenainte de v\u00e2rsta de 5 ani este semnificativ mai mare dec\u00e2t se a\u0219tepta pentru nivelul de mortalitate, ceea ce sugereaz\u0103 practici discriminatorii bazate pe gen.<\/p>\n<p>De\u0219i fetele \u0219i b\u0103ie\u021bii se confrunt\u0103 cu provoc\u0103ri similare \u00een copil\u0103ria timpurie, disparit\u0103\u021bile de gen devin mai pronun\u021bate \u00een adolescen\u021b\u0103 (10-19 ani), o perioad\u0103 crucial\u0103 \u00een care se dezvolt\u0103 atitudinile b\u0103ie\u021bilor \u0219i fetelor cu privire la gen \u0219i se consolideaz\u0103 normele de gen. \u00cen multe locuri, debutul pubert\u0103\u021bii este un semnal pentru constr\u00e2ngerea mi\u0219c\u0103rilor, \u0219colii, prieteniilor, sexualit\u0103\u021bii \u0219i expunerii la via\u021b\u0103 a fetelor. Adolescentele, din cauza rolurilor de gen a\u0219teptate, se pot confrunta, de asemenea, cu o povar\u0103 dispropor\u021bionat\u0103 a muncii domestice, a\u0219tept\u0103ri de a fi c\u0103s\u0103torite, riscuri de sarcin\u0103 timpurie, precum \u0219i violen\u021b\u0103 sexual\u0103 \u0219i de gen.<\/p>\n<p>De exemplu:<\/p>\n<p style=\"padding-left: 40px;\">\u2022 La nivel mondial, fetele cu v\u00e2rste cuprinse \u00eentre 5-9 \u0219i 10-14 ani petrec cu 30% \u0219i, respectiv, 50% mai mult din timp pentru treburile casnice dec\u00e2t b\u0103ie\u021bii de aceea\u0219i v\u00e2rst\u0103.<br \/>\u2022 La nivel global, dou\u0103zeci \u0219i doi la sut\u0103 dintre fetele adolescente cu v\u00e2rsta cuprins\u0103 \u00eentre 15 \u0219i 19 ani nu urmeaz\u0103 studii, angajare sau formare (NEET), comparativ cu dou\u0103sprezece la sut\u0103 dintre b\u0103ie\u021bii de aceea\u0219i v\u00e2rst\u0103.<br \/>\u2022 \u00cen 2020, \u0219aptezeci \u0219i \u0219apte la sut\u0103 din noile infec\u021bii cu HIV \u00een r\u00e2ndul adolescen\u021bilor cu v\u00e2rsta cuprins\u0103 \u00eentre 10 \u0219i 19 ani au avut loc \u00een r\u00e2ndul fetelor, la nivel mondial.<br \/>\u2022 Una din 20 de adolescente cu v\u00e2rsta cuprins\u0103 \u00eentre 15 \u0219i 19 ani, \u00een jur de treisprezece milioane, a suferit sex for\u021bat, una dintre cele mai violente forme de abuz sexual pe care femeile \u0219i fetele le pot suferi de-a lungul vie\u021bii.<br \/>\u2022 Aproximativ una din trei fete cu v\u00e2rsta cuprins\u0103 \u00eentre 15 \u0219i 19 ani a suferit ast\u0103zi mutil\u0103ri genitale feminine (MGF) \u00een cele 30 de \u021b\u0103ri \u00een care este concentrat\u0103.<br \/>\u2022 \u00cen 2019, afec\u021biunile de s\u0103n\u0103tate matern\u0103 \u2013 cum ar fi hemoragia, sepsisul sau travaliul obstruc\u021bionat \u2013 au fost a doua cauz\u0103 de deces \u00een r\u00e2ndul fetelor de 15-19 ani.<br \/>\u2022 Autov\u0103t\u0103marea este a treia cauz\u0103 de deces \u00een r\u00e2ndul adolescentelor cu v\u00e2rsta cuprins\u0103 \u00eentre 15 \u0219i 19 ani, la nivel mondial.<\/p>\n<p>Cu toate acestea, pe m\u0103sur\u0103 ce b\u0103ie\u021bii trec la adolescen\u021b\u0103, ei se confrunt\u0103 \u0219i cu factori de risc diferi\u021bi din cauza socializ\u0103rii de gen. Construc\u021biile de masculinitate care \u00eencurajeaz\u0103 agresivitatea fizic\u0103, stoicismul emo\u021bional \u0219i promiscuitatea sexual\u0103 sporesc riscurile b\u0103ie\u021bilor, pun\u00e2ndu-le \u00een pericol s\u0103n\u0103tatea fizic\u0103 \u0219i bun\u0103starea psihic\u0103. De exemplu, la nivel global, rata omuciderilor este de 4 ori mai mare \u00een r\u00e2ndul b\u0103ie\u021bilor adolescen\u021bi de 10-19 ani dec\u00e2t \u00een r\u00e2ndul fetelor de aceea\u0219i v\u00e2rst\u0103. \u0218i b\u0103ie\u021bii adolescen\u021bi au \u0219anse de trei ori mai mari dec\u00e2t fetele adolescente de a se angaja \u00een consumul d\u0103un\u0103tor de alcool, cresc\u00e2ndu-\u0219i riscul de r\u0103ni rutiere, boli netransmisibile \u0219i violen\u021b\u0103 interpersonal\u0103.<br \/>Pentru a supravie\u021bui \u0219i a prospera, to\u021bi copiii, indiferent de sex sau v\u00e2rst\u0103, au nevoie de \u00eengrijire \u0219i sprijin de calitate din partea femeilor, precum \u0219i a b\u0103rba\u021bilor, \u00een special a ta\u021bilor. Aceast\u0103 \u00eengrijire \u0219i sprijin pot fi \u00eembun\u0103t\u0103\u021bite substan\u021bial prin promovarea egalit\u0103\u021bii de gen la v\u00e2rsta adult\u0103 \u2013 un obiectiv important \u00een sine \u2013 \u0219i prin reducerea barierelor legate de gen care contribuie negativ la bun\u0103starea \u0219i drepturile copiilor. Aceste bariere variaz\u0103 de la accesul inegal al femeilor \u0219i fetelor la resurse, informa\u021bii \u0219i tehnologie p\u00e2n\u0103 la lipsa siguran\u021bei, mobilit\u0103\u021bii \u0219i lu\u0103rii deciziilor, precum \u0219i normele de gen care circumscriu at\u00e2t rolurile \u0219i oportunit\u0103\u021bile femeilor, c\u00e2t \u0219i b\u0103rba\u021bilor. De exemplu, \u00een majoritatea \u021b\u0103rilor cu date disponibile despre utilizarea timpului, femeile desf\u0103\u0219oar\u0103 mai mult\u0103 munc\u0103 neremunerat\u0103, inclusiv munc\u0103 casnic\u0103 \u0219i de \u00eengrijire, dec\u00e2t b\u0103rba\u021bii, limit\u00e2nd capacitatea femeilor de a intra \u0219i de a progresa pe pia\u021ba muncii.<\/p>\n<p><em>\u201dUE a dezvoltat o strategie privind egalitatea de gen, bazat\u0103 pe angajamentul Comisiei von der Leyen \u00een scopul realiz\u0103rii unei Uniuni a egalit\u0103\u021bii. Ea con\u021bine obiective de politic\u0103 \u0219i ac\u021biuni care ar putea duce la progrese mari. P\u00e2n\u0103 \u00een 2025, Europa s-ar putea apropia mult de dezideratul de a deveni un continent \u00een care femeile sunt egale cu b\u0103rba\u021bii. Ideea este ca to\u021bi europenii \u2013 femei sau b\u0103rba\u021bi, fete sau b\u0103ie\u021bi \u2013 s\u0103 se bucure de libertatea de a-\u0219i urma propria cale, s\u0103 aib\u0103 \u0219anse egale de a prospera, s\u0103 poat\u0103 fi membri egali \u00een societate \u0219i s\u0103 poat\u0103 deveni lideri dac\u0103 o merit\u0103.<\/em><br \/><em>Obiectivele cheie ale acestei strategii sunt, printre altele:<\/em><\/p>\n<p><em>&#8211; \u00eencetarea violen\u021bei \u00eempotriva femeilor;<\/em><br \/><em>&#8211; combaterea stereotipurilor de gen;<\/em><br \/><em>&#8211; eliminarea disparit\u0103\u021bilor de gen de pe pia\u021ba for\u021bei de munc\u0103;<\/em><br \/><em>&#8211; asigurarea unei particip\u0103ri egale a femeilor \u0219i a b\u0103rba\u021bilor \u00een diferite sectoare ale economiei;<\/em><br \/><em>&#8211; eliminarea diferen\u021bei de remunerare \u00eentre femei \u0219i b\u0103rba\u021bi \u0219i a disparit\u0103\u021bilor de gen \u00een ceea ce prive\u0219te pensiile;<\/em><br \/><em>&#8211; eliminarea discrepan\u021belor de gen \u00een ceea ce prive\u0219te asumarea responsabilit\u0103\u021bilor familiale \u0219i atingerea echilibrului de gen \u00een procesul decizional \u0219i \u00een politic\u0103.<\/em><\/p>\n<p><em>Strategia urmeaz\u0103 o abordare dubl\u0103: integrarea perspectivei de gen \u00een toate celelalte politici, combinat\u0103 cu ac\u021biuni specifice. Intersec\u021bionalitatea este principiul orizontal pentru punerea sa \u00een aplicare. De\u0219i strategia se concentreaz\u0103 pe ac\u021biunile de pe teritoriul UE, ea este coerent\u0103 \u0219i cu politica extern\u0103 a UE privind egalitatea de gen \u0219i emanciparea femeilor.\u201d<\/em> <sup>1<\/sup><br \/>____<br \/><sup>1<\/sup> <a href=\"https:\/\/ec.europa.eu\/info\/policies\/justice-and-fundamental-rights\/gender-equality\/gender-equality-strategy_ro\">https:\/\/ec.europa.eu\/info\/policies\/justice-and-fundamental-rights\/gender-equality\/gender-equality-strategy_ro<\/a><\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<h4 style=\"padding-left: 40px;\">IV.4 Nediscriminarea (Ianuarie 2020)<\/h4>\n<p>Nediscriminarea \u0219i egalitatea sunt elemente de baz\u0103 ale cadrului normativ interna\u021bional al drepturilor omului. Articolul 2 din Declara\u021bia Universal\u0103 a Drepturilor Omului (DUDO) prevede c\u0103 orice fiin\u021b\u0103 uman\u0103 are dreptul la toate drepturile \u0219i libert\u0103\u021bile \u201ef\u0103r\u0103 deosebire de orice fel, cum ar fi rasa, culoarea, sexul, limba, religia, opinia politic\u0103 sau de alt\u0103 natur\u0103, na\u021bional\u0103 sau origine social\u0103, proprietate, na\u0219tere sau alt statut\u201d. \u00cen mod similar, Pactul Interna\u021bional cu privire la Drepturile Civile \u0219i Politice (ICCPR) \u0219i Pactul Interna\u021bional cu privire la Drepturile Economice, Sociale \u0219i Culturale (ICESCR) solicit\u0103 statelor p\u0103r\u021bi respective s\u0103 garanteze exercitarea tuturor drepturilor f\u0103r\u0103 discriminare de nici un fel. Ambele au, de asemenea, prevederi specifice pentru \u201edreptul egal\u201d al b\u0103rba\u021bilor \u0219i femeilor \u00een exercitarea tuturor drepturilor. Conven\u021bia privind eliminarea tuturor formelor de discriminare \u00eempotriva femeilor (CEDAW, articolele 11e \u0219i 14), Conven\u021bia interna\u021bional\u0103 privind toate formele de discriminare rasial\u0103 (CERD, articolul 5) \u0219i Conven\u021bia privind drepturile persoanelor cu dizabilit\u0103\u021bi (CDPD, articolul 5). 28) consacr\u0103, de asemenea, o interdic\u021bie a discrimin\u0103rii \u00een exercitarea drepturilor prev\u0103zute \u00een fiecare conven\u021bie, inclusiv dreptul la securitate social\u0103. Dreptul la egalitate \u0219i nediscriminare \u00een ceea ce prive\u0219te protec\u021bia social\u0103 a fost subliniat de standardele OIM de securitate social\u0103. \u00cen timp ce instrumentele mai vechi s-au concentrat pe migran\u021bi \u0219i pe asigurarea egalit\u0103\u021bii de tratament prin impulsul acordurilor bilaterale (Conven\u021biile OIM nr. 118 \u0219i 157), Recomandarea nr. 202 (paragraful 3d) subliniaz\u0103 necesitatea de a simplifica principiul nediscrimin\u0103rii pe tot parcursul ciclul de via\u021b\u0103, \u021bin\u00e2nd cont, \u00een acela\u0219i timp, de a r\u0103spunde nevoilor speciale care se pot confrunta cu discriminare structural\u0103, atunci c\u00e2nd implementeaz\u0103 sisteme cuprinz\u0103toare de protec\u021bie social\u0103.<\/p>\n<p>Conform dreptului interna\u021bional al drepturilor omului, statele trebuie s\u0103 elimine discriminarea direct\u0103 \u0219i indirect\u0103 \u00een drept \u0219i practic\u0103; pe motive de ras\u0103, culoare, sex, v\u00e2rst\u0103, limb\u0103, religie, opinii politice sau de alt\u0103 natur\u0103, origine na\u021bional\u0103 sau social\u0103, proprietate, na\u0219tere, dizabilitate fizic\u0103 sau psihic\u0103, stare de s\u0103n\u0103tate (inclusiv HIV\/SIDA), orientare sexual\u0103 \u0219i civil\u0103, statut politic, social sau de alt\u0103 natur\u0103; atunci c\u00e2nd are inten\u021bia sau efectul de a anula sau de a afecta exercitarea sau exercitarea egal\u0103 a dreptului la asigur\u0103ri sociale.<\/p>\n<p>Tratamentul echitabil \u0219i nediscriminarea este un drept fundamental \u00een Uniunea European\u0103. Cu toate acestea, discriminarea \u00eenc\u0103 exist\u0103 \u00een multe forme \u0219i nu este \u00eentotdeauna u\u0219or de identificat.<\/p>\n<p>Discriminarea direct\u0103 are loc atunci c\u00e2nd o persoan\u0103 este tratat\u0103 mai pu\u021bin favorabil dec\u00e2t ceilal\u021bi din cauza originii rasiale sau etnice, religiei sau convingerilor, dizabilit\u0103\u021bii, v\u00e2rstei sau orient\u0103rii sexuale. Practic, este atunci c\u00e2nd e\u0219ti tratat diferit pur \u0219i simplu din cauza a ceea ce e\u0219ti. De exemplu: atunci c\u00e2nd proprietarul unui magazin refuz\u0103 s\u0103 angajeze solicitan\u021bi califica\u021bi corespunz\u0103tor pur \u0219i simplu pentru c\u0103 ace\u0219tia au o anumit\u0103 origine etnic\u0103.<br \/>Discriminarea indirect\u0103 are loc atunci c\u00e2nd regulile, politicile sau practicile aparent neutre care se aplic\u0103 tuturor \u00een acela\u0219i mod dezavantajeaz\u0103 oamenii pe motive de origine rasial\u0103 sau etnic\u0103, religie sau convingeri, dizabilit\u0103\u021bi, v\u00e2rst\u0103 sau orientare sexual\u0103. De exemplu, o administra\u021bie care interzice personalului s\u0103u s\u0103 acopere capul atunci c\u00e2nd serve\u0219te clien\u021bii ar discrimina efectiv anumite grupuri pe motive religioase, cum ar fi multe femei musulmane.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<h4 style=\"padding-left: 40px;\">IV.5 Accesabilitatea pentru persoanele cu dizabilit\u0103\u021bi (Ianuarie 2020)<\/h4>\n<p>Termenul \u201epersoan\u0103 cu dizabilitate\u201d \u00eenseamn\u0103 orice persoan\u0103 care nu \u00ee\u0219i poate asigura, \u00een \u00eentregime sau par\u021bial, necesit\u0103\u021bile unei vie\u021bi individuale \u0219i\/sau sociale normale, ca urmare a unor deficien\u021be fizice \u0219i\/sau psihice.<\/p>\n<p>Persoanele cu handicap au dreptul inerent la respectarea demnit\u0103\u021bii lor umane. Persoanele cu handicap, indiferent de originea, natura \u0219i gravitatea handicapurilor \u0219i dizabilit\u0103\u021bilor lor, au acelea\u0219i drepturi fundamentale ca \u0219i concet\u0103\u021benii lor de aceea\u0219i v\u00e2rst\u0103, ceea ce implic\u0103 \u00een primul r\u00e2nd dreptul de a se bucura de o via\u021b\u0103 decent\u0103, c\u00e2t mai normal\u0103 \u0219i deplin\u0103 cu putin\u021b\u0103.<\/p>\n<p>Una din principalele provoc\u0103ri \u00een ceea ce \u00eei prive\u0219te pe persoanele cu dizabilit\u0103\u021bi este ceea de accesibilitate fizic\u0103. Asta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 \u00een multe cazuri ace\u0219tia nu au acces la anumite bunuri \u0219i servicii din simpla lips\u0103 de mijloace de a ajunge \u00een diverse locuri \u0219i\/sau cl\u0103diri, fie c\u0103 vorbim de institu\u021bii publice, afaceri private, magazine, evenimente \u0219i nu \u00een ultimul r\u00e2nd la propria locuin\u021b\u0103, \u00een unele cazuri extreme.<\/p>\n<p>Pentru a veni \u00een \u00eent\u00e2mpinarea acestor probleme, Uniunea European\u0103 a pus bazele Actului european de accesibilitate care este o directiv\u0103 care urm\u0103re\u0219te \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea func\u021bion\u0103rii pie\u021bei interne a produselor \u0219i serviciilor accesibile, prin eliminarea barierelor create de normele divergente din statele membre. \u00cen SUA, exist\u0103 de asemenea Legea americanilor cu dizabilit\u0103\u021bi (ADA).<\/p>\n<p>Conven\u021bia ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilit\u0103\u021bi (UNCRPD) este primul instrument interna\u021bional obligatoriu din punct de vedere juridic care stabile\u0219te standarde minime pentru drepturile persoanelor cu dizabilit\u0103\u021bi \u0219i prima conven\u021bie privind drepturile omului la care UE a devenit parte.<br \/>\u00cen martie 2021, Comisia European\u0103 a adoptat Strategia pentru drepturile persoanelor cu dizabilit\u0103\u021bi 2021-2030. Strategia pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilit\u0103\u021bi 2021-2030 \u00ee\u0219i propune s\u0103 abordeze diversele provoc\u0103ri cu care se confrunt\u0103 persoanele cu dizabilit\u0103\u021bi. Acesta \u00ee\u0219i propune s\u0103 progreseze \u00een toate domeniile Conven\u021biei Na\u021biunilor Unite privind drepturile persoanelor cu dizabilit\u0103\u021bi, at\u00e2t la nivelul UE, c\u00e2t \u0219i la nivelul statelor membre.\u00a0Aceast\u0103 strategie nou\u0103 \u0219i consolidat\u0103 \u021bine seama de diversitatea dizabilit\u0103\u021bilor care includ deficien\u021be fizice, mentale, intelectuale sau senzoriale pe termen lung (\u00een conformitate cu articolul 1 din Conven\u021bia Na\u021biunilor Unite privind drepturile persoanelor cu dizabilit\u0103\u021bi), care sunt adesea invizibile.<br \/>Abord\u00e2nd riscurile de dezavantaj multiple cu care se confrunt\u0103 femeile, copiii, persoanele \u00een v\u00e2rst\u0103, refugia\u021bii cu dizabilit\u0103\u021bi \u0219i cei cu dificult\u0103\u021bi socioeconomice, acesta promoveaz\u0103 o perspectiv\u0103 intersec\u021bional\u0103 \u00een conformitate cu Agenda 2030 a Na\u021biunilor Unite pentru Dezvoltare Durabil\u0103 \u0219i Obiectivele de Dezvoltare Durabil\u0103 (ODD).<\/p>\n<p>Prin urmare, noua strategie con\u021bine un set ambi\u021bios de ac\u021biuni \u0219i ini\u021biative emblematice \u00een diverse domenii \u0219i are numeroase priorit\u0103\u021bi, cum ar fi<\/p>\n<p style=\"padding-left: 40px;\">\u2022 accesibilitate: posibilitatea de a se deplasa \u0219i de a locui liber, dar \u0219i de a participa la procesul democratic<br \/>\u2022 s\u0103 aibe o calitate decent\u0103 a vie\u021bii \u0219i s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 independent, deoarece se concentreaz\u0103 \u00een special pe procesul de dezinstitu\u021bionalizare, protec\u021bie social\u0103 \u0219i nediscriminare la locul de munc\u0103<br \/>\u2022 participarea egal\u0103, deoarece urm\u0103re\u0219te s\u0103 protejeze efectiv persoanele cu dizabilit\u0103\u021bi de orice form\u0103 de discriminare \u0219i violen\u021b\u0103, s\u0103 asigure \u0219anse egale \u0219i acces la justi\u021bie, educa\u021bie, cultur\u0103, sport \u0219i turism, dar \u0219i acces egal la toate serviciile de s\u0103n\u0103tate<br \/>\u2022 rolul UE de a conduce prin exemplu<br \/>\u2022 inten\u021bia UE de a realiza aceast\u0103 strategie<br \/>\u2022 promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilit\u0103\u021bi la nivel global.<sup>2<\/sup><\/p>\n<p>____<br \/><sup>2<\/sup> <a href=\"https:\/\/ec.europa.eu\/social\/main.jsp?catId=738&amp;langId=en&amp;pubId=8376&amp;furtherPubs=yes\">https:\/\/ec.europa.eu\/social\/main.jsp?catId=738&amp;langId=en&amp;pubId=8376&amp;furtherPubs=yes<\/a><\/p>\n<p>\u00cen timpul pandemiei de Coronavirus, lumea digital\u0103 a devenit principalul punct de acces pentru informa\u021bii esen\u021biale de s\u0103n\u0103tate public\u0103, pentru a \u021bine pasul cu educa\u021bia \u0219i munca, pentru a cump\u0103ra produse \u0219i servicii \u0219i pentru a men\u021bine un minim de contact \u0219i participare social\u0103. Deceniul digital al Europei urm\u0103re\u0219te s\u0103 se asigure c\u0103 toat\u0103 lumea din Europa beneficiaz\u0103 de pe urma digitaliz\u0103rii \u0219i nimeni nu este exclus. \u00cen acest scop, accesibilitatea este o condi\u021bie prealabil\u0103 pentru participarea \u0219i includerea persoanelor cu dizabilit\u0103\u021bi.<\/p>\n<p>Accesibilitatea digital\u0103 este o practic\u0103 incluziv\u0103 care permite persoanelor cu dizabilit\u0103\u021bi sau cu o anumit\u0103 form\u0103 de deficien\u021b\u0103 s\u0103 perceap\u0103, s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103, s\u0103 navigheze \u0219i s\u0103 interac\u021bioneze cu mediul online. De asemenea, este benefic pentru cei f\u0103r\u0103 dizabilit\u0103\u021bi, deoarece ofer\u0103 flexibilitate \u0219i permite alegeri \u0219i preferin\u021be personale. Pentru persoanele care altfel ar fi excluse \u0219i izolate, instrumentele \u0219i serviciile digitale care \u00eendeplinesc cerin\u021bele de accesibilitate (Standardul european EN 301 549) pot face o diferen\u021b\u0103 enorm\u0103.<\/p>\n<p>De asemenea, Comisia sprijin\u0103 o serie de proiecte de cercetare \u0219i inovare (PDF) pentru a \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi incluziunea digital\u0103 a persoanelor cu dizabilit\u0103\u021bi. De la subtitrare automat\u0103 la redactare \u00een limbaj u\u0219or, de la traducere \u00een limbajul semnelor la construirea comunit\u0103\u021bii \u0219i formarea de competen\u021be.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<h4 style=\"padding-left: 40px;\">IV.6 Schimb\u0103rile demografice (Ianuarie 2020)<\/h4>\n<p>Europa se confrunt\u0103 \u00een prezent cu importante schimb\u0103ri demografice, care influen\u021beaz\u0103 puternic dezvoltarea local\u0103. Conform statisticilor EUROSTAT, declinul demografic al popula\u021biei din UE se va traduce printr-o diminuare a cotei procentuale a popula\u021biei Uniunii Europene \u00een raport cu popula\u021bia lumii de la 6,9 %, \u00een 2015, la 5,1 %, \u00een 2060. Aceste modific\u0103ri demografice \u00eembrac\u0103 diferite forme la nivel european, de la densitatea sc\u0103zut\u0103, la \u00eemb\u0103tr\u00e2nirea popula\u021biei, sc\u0103derea ratelor de natalitate, depopulare \u0219i nu \u00een ultimul r\u00e2nd, migra\u021bia. \u00cen plus, nu toate regiunile sunt afectate \u00een mod uniform, majoritatea zonelor urbane cunosc\u00e2nd o cre\u0219tere a popula\u021biei, \u00een timp ce \u00een majoritatea zonelor rurale \u0219i \u00eendep\u0103rtate are loc un declin. Studiile arat\u0103 c\u0103 \u00eemb\u0103tr\u00e2nirea demografic\u0103 se va accentua \u00een Europa; pentru Rom\u00e2nia, spre exemplu, se prevede o cre\u0219tere a ponderii popula\u021biei peste 65 ani la 35 % \u00een orizontul anului 2060.<\/p>\n<p>Ca europeni, tr\u0103im mai mult dec\u00e2t oric\u00e2nd \u0219i devenind o popula\u021bie mai \u00een v\u00e2rst\u0103 cu fiecare an care trece. Mai mul\u021bi dintre noi aleg s\u0103 locuiasc\u0103, s\u0103 lucreze sau s\u0103 studieze \u00een alt\u0103 \u021aara UE \u0219i migra\u021bia c\u0103tre vestul \u0219i nordul Europei continu\u0103. Un num\u0103r tot mai mare din noi tr\u0103im \u0219i acum \u00een gospod\u0103rii mai mici \u0219i avem mai pu\u021bini copii dec\u00e2t inainte. Ace\u0219ti factori ai schimb\u0103rii demografice variaz\u0103 de la o parte a Europei la alta, adesea \u00een mod semnificativ \u00eentre diferitele regiuni ale aceleia\u0219i \u021b\u0103ri.<\/p>\n<p>Europenii se bucur\u0103 de o via\u021b\u0103 mai lung\u0103, \u00een medie mai mult timp \u00een stare bun\u0103 de s\u0103n\u0103tate. Speran\u021ba de via\u021b\u0103 la na\u0219tere a crescut cu aproximativ 10 ani at\u00e2t pentru b\u0103rba\u021bi, c\u00e2t \u0219i pentru femei \u00een ultimele cinci decenii. Pandemia a expus vulnerabilit\u0103\u021bile unei popula\u021bii \u00eemb\u0103tr\u00e2nite, dar nu se crede ca va avea un impact semnificativ astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 schimbe aceast\u0103 tendin\u021b\u0103 general\u0103 pozitiv\u0103 privind speran\u021ba de via\u021b\u0103.<br \/>\u00cen 2070, speran\u021ba de via\u021b\u0103 la na\u0219tere este proiectat\u0103 a ajunge 86,1 ani pentru b\u0103rba\u021bi, fa\u021b\u0103 de 78,2 \u00een 2018. Pentru femei, asta este estimat la 90,3 \u2013 \u00een cre\u0219tere de la 83,7.<\/p>\n<p>Din anii 1960 p\u00e2n\u0103 la mijlocul anilor 1990, media num\u0103rului de na\u0219teri per femeie \u00een Europa a sc\u0103zut. \u0218i-a revenit oarecum \u00een anii 2000 \u0219i apoi s-a stabilizat \u00een deceniul care a urmat.<\/p>\n<p>\u00cen 2018, cifra a fost de 1,55 copii pe femeie. Aceasta este sub valoarea de 2,1 considerat\u0103 a fi nivelul necesar pentru men\u021bine dimensiunea popula\u021biei constant\u0103 \u00een absen\u021ba migra\u021biei. Aproape nicio regiune din Europa nu are o rat\u0103 la acest nivel, cu unele regiuni \u00eenregistr\u00e2nd o rat\u0103 mai mic\u0103 de 1,25. Acesta este de exemplu cazul \u00een nord-vestul Peninsulei Iberice, Sud-Estul Italiei \u0219i Sardinia \u0219i unele p\u0103r\u021bi ale Grecia.<\/p>\n<p>\u00cen medie, femeile \u00ee\u0219i nasc copiii mai t\u00e2rziu \u00een via\u021b\u0103. \u00centre 2001 \u0219i 2018, v\u00e2rsta medie a femeilor la na\u0219tere \u00een UE a trecut de la 29,0 la 30,8. Pe m\u0103sur\u0103 ce num\u0103rul gospod\u0103riilor din Europa cre\u0219te, dimensiunea medie a acestora scade. \u00cen 2019, erau 195 de milioane gospod\u0103rii \u00een Europa, o cre\u0219tere cu 13 milioane fa\u021b\u0103 de 2010. Tot \u00een acest an, gospod\u0103ria medie era format\u0103 din 2,4 persoane. Peste ultimul deceniu, a sc\u0103zut \u00eencet \u0219i p\u00e2n\u0103 \u00een 2019, a sc\u0103zut la 2.3.<\/p>\n<p>Popula\u021bia Europei \u00eemb\u0103tr\u00e2ne\u0219te. V\u00e2rsta medie a popula\u021biei UE-27 este \u00een cre\u0219tere de ani de zile \u0219i se estimeaz\u0103 c\u0103 va cre\u0219te \u00eentr-un ritm similar pentru alte dou\u0103 decenii. V\u00e2rsta medie poate ajunge la 49 de ani \u00een 2070 \u2013 \u00een cre\u0219tere cu aproximativ cinci ani fa\u021b\u0103 de media de azi. \u00cen acela\u0219i timp, popula\u021bia cu v\u00e2rsta \u00eentre 20-64 ani, ap\u021bie munc\u0103 este proiectat s\u0103 scad\u0103. \u00cen 2019, a reprezentat 59% din \u00eentreaga popula\u021bie. P\u00e2n\u0103 \u00een 2070, se preconizeaz\u0103 o sc\u0103dere la 51%. \u00cen acel timp, num\u0103rul copiilor \u0219i tinerilor (cu v\u00e2rsta cuprins\u0103 \u00eentre 0-19 ani) se estimeaz\u0103 s\u0103 scad\u0103 cu 12,6 milioane.<\/p>\n<p>[\/et_pb_text][et_pb_text _builder_version=&#8221;4.20.0&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; text_orientation=&#8221;justified&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;]<\/p>\n<h3 id=\"cap-5\">Cap.V DEZVOLTARE DURABIL\u0102<\/h3>\n<h4 style=\"padding-left: 40px;\">V.1 Obiective de dezvoltare durabil\u0103 <sup>3<\/sup><\/h4>\n<p>____<br \/><sup>3<\/sup> <a href=\"https:\/\/sdgs.un.org\/goals\">https:\/\/sdgs.un.org\/goals<\/a><\/p>\n<p>Obiectivele de dezvoltare durabil\u0103 (ODD), cunoscute \u0219i sub denumirea de Obiectivele globale, au fost adoptate de Na\u021biunile Unite \u00een 2015 ca un apel universal la ac\u021biune pentru a pune cap\u0103t s\u0103r\u0103ciei, a proteja planeta \u0219i a se asigura c\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een 2030 to\u021bi oamenii se bucur\u0103 de pace \u0219i prosperitate.<br \/>Cele 17 ODD-uri sunt integrate \u2013 ele recunosc c\u0103 ac\u021biunea \u00eentr-un domeniu va afecta rezultatele \u00een altele \u0219i c\u0103 dezvoltarea trebuie s\u0103 echilibreze durabilitatea social\u0103, economic\u0103 \u0219i de mediu.<\/p>\n<p>\u021a\u0103rile s-au angajat s\u0103 acorde prioritate progresului celor care sunt cel mai \u00een urm\u0103. ODD-urile sunt concepute pentru a pune cap\u0103t s\u0103r\u0103ciei, foametei, SIDA \u0219i discrimin\u0103rii \u00eempotriva femeilor \u0219i fetelor.<\/p>\n<p>Creativitatea, know-how-ul, tehnologia \u0219i resursele financiare din \u00eentreaga societate sunt necesare pentru atingerea ODD-urilor \u00een orice context.<\/p>\n<p><em>Obiectivul 1. Eradicarea s\u0103r\u0103ciei \u00een toate formele sale, pretutindeni<\/em><br \/>Principalele \u021binte ale acestui obiectiv sunt eradicarea s\u0103r\u0103ciei extreme pentru to\u021bi prin cresterea venitului minim, implementarea unor sisteme \u0219i m\u0103suri de protec\u021bie sociale adecvate fiecarei \u021b\u0103ri care s\u0103 aib\u0103 acces orice persoan\u0103, garantarea faptului c\u0103 to\u021bi b\u0103rba\u021bii \u0219i femeile, \u00een special persoanele s\u0103race \u0219i vulnerabile, au drepturi egale la resursele economice, precum \u0219i acces la serviciile de baz\u0103, drepturi de proprietate \u0219i control asupra terenurilor \u0219i altor forme de proprietate, la mo\u0219tenire, la resurse naturale, tehnologii noi \u0219i servicii financiare adecvate, inclusiv microfinan\u021bare.<\/p>\n<p><em>Obiectivul 2. Eradicarea foametei, asigurarea securit\u0103\u021bii alimentare, \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea nutri\u021biei \u0219i promovarea unei agriculturi durabile<\/em><br \/>Propunerile pentru \u00eendeplinirea acestui obiectiv vizeaz\u0103, printer altele, dublarea productivit\u0103\u021bii agricole \u0219i a veniturilor micilor produc\u0103torilor de alimente, \u00een special femei, popula\u021bii indigene, de\u021bin\u0103tori de ferme de familie, p\u0103stori \u0219i pescari precum \u0219i asigurarea de sisteme durabile de produc\u021bie a alimentelor \u0219i implementarea de practici agricole reziliente care s\u0103 \u00eembun\u0103t\u0103\u021beasc\u0103 productivitatea \u0219i produc\u021bia, care s\u0103 contribuie la men\u021binerea ecosistemelor, care s\u0103 consolideze capacitatea de adaptare la schimb\u0103rile climatice, vreme extrem\u0103, secet\u0103, inunda\u021bii \u0219i alte dezastre \u0219i care s\u0103 \u00eembun\u0103t\u0103\u021beasc\u0103 treptat calitatea terenului \u0219i a solului<\/p>\n<p><em>Obiectivul 3. Asigurarea unei vie\u021bi s\u0103n\u0103toase \u0219i promovarea bun\u0103st\u0103rii tuturor la orice v\u00e2rst\u0103<\/em><br \/>prin ac\u021biuni concrete care s\u0103 contribuie la reducerea ratei mortalit\u0103\u021bii materne globale la mai pu\u021bin de 70 la 100 000 de n\u0103scu\u021bi-vii, la eliminarea deceselor care pot fi prevenite la nou-n\u0103scu\u021bi \u0219i copiii sub 5 ani, la eradicarea epidemiilor de SIDA, tuberculoz\u0103, malarie \u0219i boli tropicale neglijate \u0219i combaterea hepatitei, bolilor transmise prin ap\u0103 \u0219i a altor boli transmisibile. Asigurarea unei vie\u021bi s\u0103n\u0103toase are \u00een vedere \u0219i metode prin care preven\u021bia \u0219i tratamentele vor influen\u021ba o sc\u0103dere considerabil\u0103 a abuzului de substan\u021be nocive cum ar fi tutun, alcool sau stupefiante.<\/p>\n<p><em>Obiectivul 4. Asigurarea unei educa\u021bii echitabile, favorabile incluziunii \u0219i de calitate \u0219i promovarea posibilit\u0103\u021bilor de \u00eenv\u0103\u021bare pe tot parcursul vie\u021bii, pentru to\u021bi<\/em><br \/>Pe acest capitol actiunile statelor semnatare ale acordului urm\u0103resc eliminarea inegalit\u0103\u021bilor de gen \u00een educa\u021bie \u0219i asigurarea accesului egal la toate nivelurile de educa\u021bie \u0219i formare profesional\u0103 pentru persoanele vulnerabile, inclusiv pentru persoanele cu dizabilit\u0103\u021bi, popula\u021biile indigene \u0219i copiii afla\u021bi \u00een situa\u021bii vulnerabile. Se are \u00een vedere asigurarea faptului c\u0103 to\u021bi tinerii \u0219i o mare propor\u021bie a adul\u021bilor, at\u00e2t b\u0103rba\u021bi, c\u00e2t \u0219i femei, sunt capabili s\u0103 citeasc\u0103, s\u0103 scrie \u0219i s\u0103 numere iar pentru acestea se pot ini\u021bia construc\u021bia \u0219i modernizarea unor centre educa\u021bionale adaptate pentru copii, pentru persoanele cu dizabilit\u0103\u021bi, care iau \u00een considerare dimensiunea de gen \u0219i care ofer\u0103 tuturor medii de \u00eenv\u0103\u021bare sigure, nonviolente, favorabile incluziunii \u0219i eficiente.<\/p>\n<p><em>Obiectivul 5. Ob\u021binerea egalit\u0103\u021bii de gen \u0219i emanciparea tuturor femeilor \u0219i fetelor<\/em><br \/>Pentru aceasta se va urm\u0103ri eliminarea tuturor formelor de discriminare \u00eempotriva femeilor \u0219i fetelor, pretutindeni, eliminarea tuturor formelor de violen\u021b\u0103 \u00eempotriva tuturor femeilor \u0219i fetelor \u00een via\u021ba public\u0103 \u0219i privat\u0103, inclusiv a traficului \u0219i exploat\u0103rii sexuale, precum \u0219i a altor tipuri de exploatare, eliminarea tuturor practicilor d\u0103un\u0103toare, precum c\u0103s\u0103toria \u00eentre copii, c\u0103s\u0103toria timpurie sau for\u021bat\u0103 \u0219i mutilarea genital\u0103 a femeilor.<br \/>In ceea ce prive\u0219te egalitatea de gen un rol important \u00eel are \u0219i recunoa\u0219terea \u0219i valorizarea muncii \u00een gospod\u0103rie \u0219i pentru cre\u0219terea copiilor, neremunerat\u0103, prin furnizarea de servicii publice, infrastructur\u0103 \u0219i politici de protec\u021bie social\u0103, precum \u0219i promovarea responsabilit\u0103\u021bii comune \u00een cadrul gospod\u0103riei \u0219i familiei, \u00een func\u021bie de contextul na\u021bional, asigurarea particip\u0103rii depline \u0219i efective a femeilor \u0219i a oportunit\u0103\u021bilor egale de conducere la toate nivelurile de luare a deciziilor \u00een via\u021ba politic\u0103, economic\u0103 \u0219i public, asigurarea accesului universal la s\u0103n\u0103tatea sexual\u0103 \u0219i reproductiv\u0103 \u0219i la drepturile de reproducere.<\/p>\n<p><em>Obiectivul 6. Ap\u0103 curat\u0103 si sanitar\u0103<\/em><br \/>Penuria de ap\u0103 afecteaz\u0103 mai mult de 40% dintre oameni, o cifr\u0103 alarmant\u0103 care se estimeaz\u0103 c\u0103 va cre\u0219te odat\u0103 cu temperaturile. De\u0219i 2,1 miliarde de oameni au \u00eembun\u0103t\u0103\u021bit canalizarea apei din 1990, sc\u0103derea rezervelor de ap\u0103 potabil\u0103 afecteaz\u0103 fiecare continent.<br \/>Din ce \u00een ce mai multe \u021b\u0103ri se confrunt\u0103 cu stres hidric, iar cre\u0219terea secetei \u0219i a de\u0219ertific\u0103rii agraveaz\u0103 deja aceste tendin\u021be. P\u00e2n\u0103 \u00een 2050, se estimeaz\u0103 c\u0103 cel pu\u021bin una din patru persoane va suferi lipsuri repetate de ap\u0103.<br \/>Apa potabil\u0103 sigur\u0103 \u0219i accesibil\u0103 pentru to\u021bi p\u00e2n\u0103 \u00een 2030 necesit\u0103 s\u0103 investim \u00een infrastructur\u0103 adecvat\u0103, s\u0103 asigur\u0103m instala\u021bii de salubritate \u0219i s\u0103 \u00eencuraj\u0103m igiena. Protejarea \u0219i restaurarea ecosistemelor legate de ap\u0103 este esen\u021bial\u0103.<\/p>\n<p><em>Obiectivul 7. Energie accesibil\u0103 \u0219i curat\u0103<\/em><br \/>\u00centre 2000 \u0219i 2018, num\u0103rul persoanelor cu energie electric\u0103 a crescut de la 78 la 90 la sut\u0103, iar num\u0103rul persoanelor f\u0103r\u0103 electricitate a sc\u0103zut la 789 de milioane. Cu toate acestea, pe m\u0103sur\u0103 ce popula\u021bia continu\u0103 s\u0103 creasc\u0103, la fel va cre\u0219te \u0219i cererea de energie ieftin\u0103, iar o economie bazat\u0103 pe combustibilii fosili creeaz\u0103 schimb\u0103ri drastice climatului nostru.\u00a0Investi\u021biile \u00een energie solar\u0103, eolian\u0103 \u0219i termic\u0103, \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea productivit\u0103\u021bii energetice \u0219i asigurarea energiei pentru to\u021bi sunt vitale dac\u0103 dorim s\u0103 atingem ODD 7 p\u00e2n\u0103 \u00een 2030. Extinderea infrastructurii \u0219i modernizarea tehnologiei pentru a furniza energie curat\u0103 \u0219i mai eficient\u0103 \u00een toate \u021b\u0103rile va \u00eencuraja cre\u0219terea \u0219i va ajuta mediul.<\/p>\n<p><em>Obiectivul 8. Munc\u0103 decent\u0103 \u0219i cre\u0219tere economic\u0103<\/em><br \/>\u00cen ultimii 25 de ani, num\u0103rul lucr\u0103torilor care tr\u0103iesc \u00een s\u0103r\u0103cie extrem\u0103 a sc\u0103zut dramatic, \u00een ciuda impactului de durat\u0103 al crizei economice din 2008 \u0219i al recesiunii globale. \u00cen \u021b\u0103rile \u00een curs de dezvoltare, clasa de mijloc reprezint\u0103 acum mai mult de 34% din totalul locurilor de munc\u0103 &#8211; un num\u0103r care aproape sa triplat \u00eentre 1991 \u0219i 2015.<\/p>\n<p>Cu toate acestea, pe m\u0103sur\u0103 ce economia global\u0103 continu\u0103 s\u0103 se redreseze, observ\u0103m o cre\u0219tere mai lent\u0103, inegalit\u0103\u021bi \u00een cre\u0219tere \u0219i locuri de munc\u0103 insuficiente pentru a \u021bine pasul cu o for\u021b\u0103 de munc\u0103 \u00een cre\u0219tere. Potrivit Organiza\u021biei Interna\u021bionale a Muncii, peste 204 milioane de oameni erau \u0219omeri \u00een 2015.<\/p>\n<p>ODD-urile promoveaz\u0103 cre\u0219terea economic\u0103 sus\u021binut\u0103, niveluri mai ridicate de productivitate \u0219i inovarea tehnologic\u0103. \u00cencurajarea antreprenoriatului \u0219i crearea de locuri de munc\u0103 sunt esen\u021biale \u00een acest sens, la fel ca m\u0103surile eficiente de eradicare a muncii for\u021bate, sclaviei \u0219i traficului de persoane. Av\u00e2nd \u00een vedere aceste obiective, obiectivul este de a ob\u021bine o ocupare deplin\u0103 \u0219i productiv\u0103 \u0219i o munc\u0103 decent\u0103 pentru toate femeile \u0219i b\u0103rba\u021bii p\u00e2n\u0103 \u00een 2030.<\/p>\n<p><em>Obiectivul 9. Industrie, inova\u021bie \u0219i infrastructur\u0103<\/em><br \/>Investi\u021biile \u00een infrastructur\u0103 \u0219i inovare sunt factori cruciali ai cre\u0219terii \u0219i dezvolt\u0103rii economice. Cu peste jum\u0103tate din popula\u021bia lumii tr\u0103ind acum \u00een ora\u0219e, transportul \u00een mas\u0103 \u0219i energia regenerabil\u0103 devin din ce \u00een ce mai importante, la fel ca \u0219i cre\u0219terea noilor industrii \u0219i a tehnologiilor informa\u021biei \u0219i comunica\u021biilor.<\/p>\n<p>Progresul tehnologic este, de asemenea, esen\u021bial pentru g\u0103sirea de solu\u021bii durabile la provoc\u0103rile at\u00e2t economice, c\u00e2t \u0219i de mediu, cum ar fi furnizarea de noi locuri de munc\u0103 \u0219i promovarea eficien\u021bei energetice. Promovarea industriilor durabile \u0219i investi\u021biile \u00een cercetarea \u0219tiin\u021bific\u0103 \u0219i inovarea sunt toate modalit\u0103\u021bi importante de a facilita dezvoltarea durabil\u0103.Peste 4 miliarde de oameni \u00eenc\u0103 nu au acces la internet, iar 90% sunt din lumea \u00een curs de dezvoltare. Reducerea acestei decalaje digitale este esen\u021bial\u0103 pentru a asigura accesul egal la informa\u021bii \u0219i cuno\u0219tin\u021be, precum \u0219i pentru a stimula inova\u021bia \u0219i antreprenoriatul.<\/p>\n<p><em>Obiectivul 10. Inegalitati reduse<\/em><br \/>Inegalitatea veniturilor este \u00een cre\u0219tere \u2013 cei mai boga\u021bi 10% au p\u00e2n\u0103 la 40% din venitul global, \u00een timp ce cei mai s\u0103raci 10% c\u00e2\u0219tig\u0103 doar \u00eentre 2 \u0219i 7%. Dac\u0103 lu\u0103m \u00een considerare inegalitatea de cre\u0219tere a popula\u021biei \u00een \u021b\u0103rile \u00een curs de dezvoltare, inegalitatea a crescut cu 11 la sut\u0103.<br \/>Inegalitatea veniturilor a crescut aproape peste tot \u00een ultimele decenii, dar cu viteze diferite. Este cel mai sc\u0103zut \u00een Europa \u0219i cel mai ridicat \u00een Orientul Mijlociu.<\/p>\n<p>Aceste disparit\u0103\u021bi tot mai mari necesit\u0103 politici solide pentru a \u00eemputernici cei cu venituri mai mici \u0219i pentru a promova incluziunea economic\u0103 a tuturor, indiferent de sex, ras\u0103 sau etnie.<br \/>Inegalitatea veniturilor necesit\u0103 solu\u021bii globale. Aceasta implic\u0103 \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea reglement\u0103rii \u0219i monitoriz\u0103rii pie\u021belor \u0219i institu\u021biilor financiare, \u00eencurajarea asisten\u021bei pentru dezvoltare \u0219i a investi\u021biilor str\u0103ine directe \u00een regiunile \u00een care nevoia este cea mai mare. Facilitarea migra\u021biei \u0219i a mobilit\u0103\u021bii \u00een siguran\u021b\u0103 a oamenilor este, de asemenea, cheia pentru a reduce decalajul tot mai mare.<\/p>\n<p><em>Obiectivul 11. Orase si comunitati durabile<\/em><br \/>Mai mult de jum\u0103tate dintre noi tr\u0103im \u00een ora\u0219e. P\u00e2n\u0103 \u00een 2050, dou\u0103 treimi din \u00eentreaga popula\u021bie \u2013 ~6,5 miliarde de persoane \u2013 vor fi urbane. Dezvoltarea durabil\u0103 nu poate fi realizat\u0103 f\u0103r\u0103 a transforma semnificativ modul \u00een care construim \u0219i gestion\u0103m spa\u021biile noastre urbane. Cre\u0219terea rapid\u0103 a ora\u0219elor \u2013 ca urmare a cre\u0219terii popula\u021biei \u0219i a migra\u021biei \u00een cre\u0219tere \u2013 a condus la un boom \u00een mega-ora\u0219e, \u00een special \u00een \u021b\u0103rile \u00een curs de dezvoltare, iar mahalalele devin o tr\u0103s\u0103tur\u0103 mai semnificativ\u0103 a vie\u021bii urbane.<\/p>\n<p>A face ora\u0219ele durabile \u00eenseamn\u0103 a crea oportunit\u0103\u021bi de carier\u0103 \u0219i de afaceri, locuin\u021be sigure \u0219i accesibile \u0219i construirea de societ\u0103\u021bi \u0219i economii rezistente. Aceasta implic\u0103 investi\u021bii \u00een transportul public, crearea de spa\u021bii publice verzi \u0219i \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea planific\u0103rii \u0219i managementului urban \u00een moduri participative \u0219i incluzive.<\/p>\n<p><em>Obiectivul 12. Consum \u0219i produc\u021bie responsabil\u0103<\/em><br \/>Ob\u021binerea cre\u0219terii economice \u0219i a dezvolt\u0103rii durabile necesit\u0103 s\u0103 ne reducem urgent amprenta ecologic\u0103 prin schimbarea modului \u00een care producem \u0219i consum\u0103m bunuri \u0219i resurse. Agricultura este cel mai mare utilizator de ap\u0103 la nivel mondial, iar irigarea pretinde acum aproape 70% din toat\u0103 apa dulce pentru uz uman.<\/p>\n<p>Gestionarea eficient\u0103 a resurselor noastre naturale comune \u0219i modul \u00een care elimin\u0103m de\u0219eurile toxice \u0219i poluan\u021bii sunt \u021binte importante pentru atingerea acestui obiectiv. \u00cencurajarea industriilor, \u00eentreprinderilor \u0219i consumatorilor s\u0103 recicleze \u0219i s\u0103 reduc\u0103 de\u0219eurile este la fel de important\u0103, precum \u0219i sprijinirea \u021b\u0103rilor \u00een curs de dezvoltare pentru a se \u00eendrepta c\u0103tre modele de consum mai durabile p\u00e2n\u0103 \u00een 2030.<br \/>O mare parte a popula\u021biei lumii consum\u0103 \u00eenc\u0103 mult prea pu\u021bin pentru a-\u0219i satisface chiar \u0219i nevoile de baz\u0103. Reducerea la jum\u0103tate a risipei alimentare globale pe cap de locuitor la nivelul v\u00e2nz\u0103torului cu am\u0103nuntul \u0219i al consumatorilor este, de asemenea, important\u0103 pentru crearea unor lan\u021buri de produc\u021bie \u0219i aprovizionare mai eficiente. Acest lucru ne poate ajuta la securitatea alimentar\u0103 \u0219i ne poate \u00eendrepta c\u0103tre o economie mai eficient\u0103 din punct de vedere al resurselor.<\/p>\n<p><em>Obiectivul 13. Actiune climatica<\/em><br \/>Nu exist\u0103 nicio \u021bar\u0103 care s\u0103 nu se confrunte cu efectele drastice ale schimb\u0103rilor climatice. Emisiile de gaze cu efect de ser\u0103 sunt cu peste 50% mai mari dec\u00e2t \u00een 1990. \u00cenc\u0103lzirea global\u0103 provoac\u0103 schimb\u0103ri de lung\u0103 durat\u0103 \u00een sistemul nostru climatic, care amenin\u021b\u0103 cu consecin\u021be ireversibile dac\u0103 nu ac\u021bion\u0103m.<\/p>\n<p>Pierderile economice medii anuale din dezastrele climatice sunt de sute de miliarde de dolari. Ca s\u0103 nu mai vorbim de impactul uman al dezastrelor geofizice, care sunt 91% legate de clim\u0103 \u0219i care, \u00eentre 1998 \u0219i 2017, au ucis 1,3 milioane de oameni \u0219i au l\u0103sat 4,4 miliarde r\u0103ni\u021bi. Scopul \u00ee\u0219i propune s\u0103 mobilizeze 100 de miliarde USD anual p\u00e2n\u0103 \u00een 2020 pentru a r\u0103spunde nevoilor \u021b\u0103rilor \u00een curs de dezvoltare at\u00e2t de a se adapta la schimb\u0103rile climatice, c\u00e2t \u0219i de a investi \u00een dezvoltarea cu emisii sc\u0103zute de carbon.<\/p>\n<p>Sprijinirea regiunilor vulnerabile va contribui direct nu numai la Obiectivul 13, ci \u0219i la celelalte ODD. Aceste ac\u021biuni trebuie, de asemenea, s\u0103 mearg\u0103 m\u00e2n\u0103 \u00een m\u00e2n\u0103 cu eforturile de integrare a m\u0103surilor de risc de dezastre, managementul durabil al resurselor naturale \u0219i securitatea uman\u0103 \u00een strategiile na\u021bionale de dezvoltare. Este \u00eenc\u0103 posibil, cu voin\u021b\u0103 politic\u0103 puternic\u0103, investi\u021bii sporite \u0219i folosind tehnologia existent\u0103, s\u0103 se limiteze cre\u0219terea temperaturii medii globale la dou\u0103 grade Celsius peste nivelurile preindustriale, viz\u00e2nd 1,5 \u00b0C, dar acest lucru necesit\u0103 o ac\u021biune colectiv\u0103 urgent\u0103 \u0219i ambi\u021bioas\u0103.<\/p>\n<p><em>Obiectivul 14. Via\u021ba de sub apa<\/em><br \/>Oceanele lumii \u2013 temperatura, chimia, curen\u021bii \u0219i via\u021ba lor \u2013 conduc sisteme globale care fac P\u0103m\u00e2ntul locuibil pentru omenire. Modul \u00een care gestion\u0103m aceast\u0103 resurs\u0103 vital\u0103 este esen\u021bial pentru umanitate \u00een ansamblu \u0219i pentru a contrabalansa efectele schimb\u0103rilor climatice.<br \/>Peste trei miliarde de oameni depind de biodiversitatea marin\u0103 \u0219i de coast\u0103 pentru existen\u021ba lor. Cu toate acestea, ast\u0103zi observ\u0103m c\u0103 30% din stocurile de pe\u0219te ale lumii sunt supraexploatate, ajung\u00e2nd sub nivelul la care pot produce randamente durabile.<\/p>\n<p>Oceanele absorb, de asemenea, aproximativ 30% din dioxidul de carbon produs de oameni \u0219i asist\u0103m la o cre\u0219tere cu 26% a acidific\u0103rii oceanelor de la \u00eenceputul revolu\u021biei industriale. Poluarea marin\u0103, din care o majoritate cov\u00e2r\u0219itoare provine din surse terestre, atinge cote alarmante, cu o medie de 13.000 de buc\u0103\u021bi de gunoi de plastic care se g\u0103sesc pe fiecare kilometru p\u0103trat de ocean.<\/p>\n<p>ODD-urile urm\u0103resc s\u0103 gestioneze \u0219i s\u0103 protejeze \u00een mod durabil ecosistemele marine \u0219i de coast\u0103 de poluare, precum \u0219i s\u0103 abordeze impactul acidific\u0103rii oceanelor. \u00cembun\u0103t\u0103\u021birea conserv\u0103rii \u0219i a utiliz\u0103rii durabile a resurselor oceanice prin dreptul interna\u021bional va ajuta, de asemenea, la atenuarea unora dintre provoc\u0103rile cu care se confrunt\u0103 oceanele noastre.<\/p>\n<p><em>Obiectivul 15. Via\u021ba pe p\u0103m\u00e2nt<\/em><br \/>Via\u021ba uman\u0103 depinde de p\u0103m\u00e2nt la fel de mult ca \u0219i de ocean pentru \u00eentre\u021binerea \u0219i mijloacele noastre de existen\u021b\u0103. Via\u021ba vegetal\u0103 asigur\u0103 80% din alimenta\u021bia uman\u0103 \u0219i ne baz\u0103m pe agricultur\u0103 ca o resurs\u0103 economic\u0103 important\u0103. P\u0103durile acoper\u0103 30 la sut\u0103 din suprafa\u021ba P\u0103m\u00e2ntului, ofer\u0103 habitate vitale pentru milioane de specii \u0219i surse importante de aer \u0219i ap\u0103 curate, precum \u0219i fiind cruciale pentru combaterea schimb\u0103rilor climatice. \u00cen fiecare an se pierd 13 milioane de hectare de p\u0103duri, \u00een timp ce degradarea persistent\u0103 a zonelor uscate a dus la de\u0219ertificarea a 3,6 miliarde de hectare, afect\u00e2nd \u00een mod dispropor\u021bionat comunit\u0103\u021bile s\u0103race.<\/p>\n<p>\u00cen timp ce 15% din terenuri sunt protejate, biodiversitatea este \u00eenc\u0103 \u00een pericol. Aproape 7.000 de specii de animale \u0219i plante au fost comercializate ilegal. Traficul de animale s\u0103lbatice nu numai c\u0103 erodeaz\u0103 biodiversitatea, dar creeaz\u0103 insecuritate, alimenteaz\u0103 conflictele \u0219i alimenteaz\u0103 corup\u021bia.<br \/>Trebuie luate m\u0103suri urgente pentru a reduce pierderea habitatelor naturale \u0219i a biodiversit\u0103\u021bii care fac parte din mo\u0219tenirea noastr\u0103 comun\u0103 \u0219i pentru a sprijini securitatea alimentar\u0103 \u0219i a apei la nivel mondial, atenuarea \u0219i adaptarea la schimb\u0103rile climatice, precum \u0219i pacea \u0219i securitatea.<\/p>\n<p><em>Obiectivul 16. Pace, justi\u021bie \u0219i institu\u021bii puternice<\/em><br \/>Nu putem spera la o dezvoltare durabil\u0103 f\u0103r\u0103 pace, stabilitate, drepturile omului \u0219i guvernare eficient\u0103, bazat\u0103 pe statul de drept. Cu toate acestea, lumea noastr\u0103 este din ce \u00een ce mai divizat\u0103. Unele regiuni se bucur\u0103 de pace, securitate \u0219i prosperitate, \u00een timp ce altele cad \u00een cicluri aparent nesf\u00e2r\u0219ite de conflict \u0219i violen\u021b\u0103. Acest lucru nu este inevitabil \u0219i trebuie abordat.<\/p>\n<p>Violen\u021ba armat\u0103 \u0219i insecuritatea au un impact distructiv asupra dezvolt\u0103rii unei \u021b\u0103ri, afect\u00e2nd cre\u0219terea economic\u0103 \u0219i, adesea, duc\u00e2nd la nemul\u021bumiri care dureaz\u0103 genera\u021bii. Violen\u021ba sexual\u0103, criminalitatea, exploatarea \u0219i tortura sunt, de asemenea, predominante acolo unde exist\u0103 conflicte sau nu exist\u0103 un stat de drept, iar \u021b\u0103rile trebuie s\u0103 ia m\u0103suri pentru a-i proteja pe cei mai expu\u0219i riscului.<\/p>\n<p>ODD-urile urm\u0103resc s\u0103 reduc\u0103 \u00een mod semnificativ toate formele de violen\u021b\u0103 \u0219i s\u0103 lucreze cu guvernele \u0219i comunit\u0103\u021bile pentru a pune cap\u0103t conflictelor \u0219i insecurit\u0103\u021bii. Promovarea statului de drept \u0219i a drepturilor omului sunt cheia acestui proces, la fel ca \u0219i reducerea fluxului de arme ilicite \u0219i consolidarea particip\u0103rii \u021b\u0103rilor \u00een curs de dezvoltare la institu\u021biile guvernan\u021bei globale.<\/p>\n<p><em>Obiectivul 17. Parteneriate pentru obiective<\/em><br \/>ODD-urile pot fi realizate numai prin parteneriate \u0219i cooper\u0103ri globale puternice. Asisten\u021ba oficial\u0103 pentru dezvoltare a r\u0103mas constant\u0103, dar sub \u021bint\u0103, la 147 miliarde USD \u00een 2017. \u00cen timp ce crizele umanitare cauzate de conflicte sau dezastre naturale continu\u0103 s\u0103 solicite mai multe resurse financiare \u0219i ajutoare. Multe \u021b\u0103ri necesit\u0103, de asemenea, Asisten\u021b\u0103 Oficial\u0103 pentru Dezvoltare pentru a \u00eencuraja cre\u0219terea \u0219i comer\u021bul.<\/p>\n<p>Lumea este mai interconectat\u0103 ca niciodat\u0103. \u00cembun\u0103t\u0103\u021birea accesului la tehnologie \u0219i cuno\u0219tin\u021be este o modalitate important\u0103 de a \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219i idei \u0219i de a stimula inova\u021bia. Coordonarea politicilor pentru a ajuta \u021b\u0103rile \u00een curs de dezvoltare s\u0103 \u00ee\u0219i gestioneze datoria, precum \u0219i promovarea investi\u021biilor pentru cei mai pu\u021bin dezvoltati, este vital\u0103 pentru cre\u0219terea \u0219i dezvoltarea durabile.<\/p>\n<p>Obiectivele urm\u0103resc \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea cooper\u0103rii Nord-Sud \u0219i Sud-Sud prin sprijinirea planurilor na\u021bionale pentru atingerea tuturor obiectivelor. Promovarea comer\u021bului interna\u021bional \u0219i ajutarea \u021b\u0103rilor \u00een curs de dezvoltare s\u0103-\u0219i sporeasc\u0103 exporturile este parte a realiz\u0103rii unui sistem comercial echitabil \u0219i echitabil, bazat pe reguli universale, care este corect \u0219i deschis \u0219i \u00een beneficiul tuturor.<\/p>\n<p>V.2 Mediu<br \/>Durabilitatea mediului interac\u021bioneaz\u0103 \u00een mod responsabil cu planeta pentru a men\u021bine resursele naturale \u0219i pentru a evita periclitarea capacit\u0103\u021bii genera\u021biilor viitoare de a-\u0219i satisface nevoile.<br \/>O plimbare pe plaj\u0103 sau o drume\u021bie \u00een p\u0103dure ne aminte\u0219te c\u0103 p\u0103durile noastre, recifele de corali \u0219i chiar de\u0219erturile noastre ac\u021bioneaz\u0103 ca exemple de sisteme durabile.<\/p>\n<p>Potrivit Comisiei Mondiale pentru Mediu \u0219i Dezvoltare a Na\u021biunilor Unite (ONU), sustenabilitatea mediului \u00eenseamn\u0103 ac\u021bionarea \u00eentr-un mod care s\u0103 asigure genera\u021biilor viitoare resursele naturale disponibile pentru a tr\u0103i un mod de via\u021b\u0103 egal, dac\u0103 nu mai bun, ca genera\u021biile actuale.<\/p>\n<p>De\u0219i s-ar putea s\u0103 nu fie universal acceptat\u0103, defini\u021bia ONU este destul de standard \u0219i a fost extins\u0103 de-a lungul anilor pentru a include perspective asupra nevoilor umane \u0219i a bun\u0103st\u0103rii, inclusiv variabile non-economice, cum ar fi educa\u021bia \u0219i s\u0103n\u0103tatea, aerul \u0219i apa curat\u0103 \u0219i protec\u021bia frumuse\u021bii naturale.<br \/>Pe m\u0103sur\u0103 ce popula\u021biile au crescut \u0219i ne-am bazat pe resursele naturale ale P\u0103m\u00e2ntului &#8211; cum ar fi mineralele, petrolul, c\u0103rbunele, gazele \u0219i multe altele &#8211; biodiversitatea \u0219i creaturile P\u0103m\u00e2ntului, de la p\u0103s\u0103ri la insecte la mamifere, au sc\u0103zut \u00een num\u0103r.<\/p>\n<p><em>Cum func\u021bioneaz\u0103 durabilitatea mediului<\/em><br \/>Defini\u021biile variate ale durabilit\u0103\u021bii mediului conduc, \u00een general, la mai multe \u00eentreb\u0103ri cu privire la rolul pe care trebuie s\u0103-l joace oamenii. De exemplu, ca specie evolutiv\u0103, cum ar trebui s\u0103 schimb\u0103m modul \u00een care tr\u0103im \u0219i desf\u0103\u0219ur\u0103m afaceri pe aceast\u0103 planet\u0103 pentru a ne asigura c\u0103 este durabil\u0103 pentru genera\u021biile viitoare?<\/p>\n<p>Mul\u021bi se \u00eentreab\u0103, de asemenea, dac\u0103 este posibil s\u0103 se utilizeze afacerile ca for\u021b\u0103 catalizatoare din spatele acestei schimb\u0103ri, deoarece succesul financiar poate fi legat de succesul ecologic \u0219i al societ\u0103\u021bii \u0219i invers. Indivizii au un rol de jucat, dar la fel \u0219i institu\u021biile care contribuie la cauz\u0103 pe o scar\u0103 mai larg\u0103. Modalit\u0103\u021bile \u00een care putem tr\u0103i cu to\u021bii mai sustenabil pot lua mai multe forme, cum ar fi:<\/p>\n<p style=\"padding-left: 40px;\">\u2022 Reorganizarea condi\u021biilor de via\u021b\u0103 sub form\u0103 de eco-sate, eco-municipalii \u0219i ora\u0219e durabile<br \/>\u2022 Reevaluarea sectoarelor economice (permacultur\u0103, construc\u021bii verzi, agricultur\u0103 durabil\u0103) sau a practicilor de munc\u0103, cum ar fi arhitectura durabil\u0103<br \/>\u2022 Dezvoltarea de noi tehnologii (tehnologii verzi, energie regenerabil\u0103 etc.)<br \/>\u2022 Efectuarea de ajust\u0103ri \u00een stilul de via\u021b\u0103 individual care conserv\u0103 resursele naturale<\/p>\n<p>\u00centruc\u00e2t condi\u021biile ecologice \u0219i sistemele economice \u0219i sociale difer\u0103 de la o \u021bar\u0103 la alta, nu exist\u0103 un plan unic cu privire la modul \u00een care practicile de durabilitate trebuie realizate. Fiecare \u021bar\u0103 trebuie s\u0103 lucreze la propria sa politic\u0103 concret\u0103 pentru a se asigura c\u0103 dezvoltarea durabil\u0103 este realizat\u0103 ca obiectiv global.<\/p>\n<p>\u00cen S.U.A., Agen\u021bia pentru Protec\u021bia Mediului (EPA) este responsabil\u0103 pentru stabilirea \u0219i aplicarea reglement\u0103rilor care implic\u0103 sustenabilitatea \u0219i protec\u021bia mediului. Aceste reglement\u0103ri acoper\u0103:<\/p>\n<p style=\"padding-left: 40px;\">\u2022 Calitatea aerului<br \/>\u2022 Calitatea apei<br \/>\u2022 Calitatea solului<br \/>\u2022 Via\u021ba plantelor<br \/>\u2022 Animale \u0219i habitate s\u0103lbatice<br \/>\u2022 Deseuri periculoase<br \/>\u2022 Emisii de gaze de ser\u0103<\/p>\n<p>\u00cenc\u0103lc\u0103rile legii de mediu sunt considerate infrac\u021biuni cu guler alb, infractorii risc\u00e2nd amenzi, \u00eenchisoare, proba\u021biune sau o combina\u021bie din mai multe. Cu toate acestea, majoritatea corpora\u021biilor suport\u0103 \u00een general amenzi doar pentru \u00eenc\u0103lc\u0103rile acestor regulamente.<\/p>\n<p>V.3 Social<br \/>Dimensiunea social\u0103 vizeaz\u0103 incluziunea social\u0103, schimb\u0103rile demografice \u015fi s\u0103n\u0103tatea public\u0103. De asemenea se include \u015fi echitatea \u015fi coeziunea social\u0103, prin respectarea drepturilor fundamentale, diversit\u0103\u0163ii culturale, egalit\u0103\u021bii de \u015fanse \u015fi prin combaterea discrimin\u0103rii de orice fel. Dimensiunea social\u0103 are ca obiectiv ,,crearea unei societ\u0103\u021bi incluzive bazat\u0103 pe solidaritatea \u00eentre genera\u0163ii, care s\u0103 asigure cre\u015fterea calit\u0103\u021bii vie\u0163ii cet\u0103\u0163enilor&#8221;.<\/p>\n<p>V.4 Economic<br \/>Dimensiunea economic\u0103 se refer\u0103 la dezvoltarea socio-economic\u0103 (prosperitate economic\u0103) \u0219i transportul durabil, prosperitatea economic\u0103, prin promovarea cunoa\u0219terii, inov\u0103rii \u0219i competivit\u0103\u021bii pentru asigurarea unor standarde de via\u021b\u0103 ridicate \u0219i a unor locuri de munc\u0103 abundente \u0219i bine pl\u0103tite. Cre\u0219terea competivit\u0103\u021bii \u0219i dezvolt\u0103rii economiei bazate pe cunoa\u0219tere include, ca una dintre principalele sub-priorit\u0103\u021bi, \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea eficien\u021bei energetice \u0219i valorificarea resurselor regenerabile de energie \u00een vederea reducerii efectelor schimb\u0103rilor climatice.<\/p>\n<p>[\/et_pb_text][et_pb_text _builder_version=&#8221;4.20.0&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; text_orientation=&#8221;justified&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;]<\/p>\n<h3 id=\"cap-6\">Cap.VI PROMOVAREA \u0218I INTEGRAREA TEMELOR ORIZONTALE<\/h3>\n<p>Toate activit\u0103\u021bile derulate \u00een cadrul proiectului integreaz\u0103 temele orizontale \u0219i temele secundare asumate \u00een cadrul cerererii de finan\u021bare. \u00cen cadrul proiectului, dar \u0219i la nivelul echipei de implementare ne dorim ca la finalizarea acestuia s\u0103 ne aducem contribu\u021bia la schimbarea mentalit\u0103\u021bilor, la dobor\u00e2rea barierelor sociale , la cre\u0219terea gradului de con\u0219tientizare al impactului individual asupra mediului \u0219i comunit\u0103\u021bii, ne dorim s\u0103 punem bazele unui comportament civic orientat spre egalitate de \u0219anse \u0219i dezvoltare durabil\u0103 ca mod de via\u021b\u0103.<\/p>\n<p>\u00cen cadrul proiectului nostru selec\u021bia grupului \u021bint\u0103 se face f\u0103r\u0103 discriminare pe criterii etnice, rasiale, religioase, v\u00e2rst\u0103, dizabilitate,orientare sexual\u0103, opinii. De altfel formularul de \u00eenregistrare nu con\u021bine referin\u021be la aspecte irelevante pentru desf\u0103surarea activit\u0103\u021bilor \u00een cadrul proiectului (nu solicit\u0103m informa\u021bii pe teme religioase, stare de s\u0103n\u0103tate, convingeri sau opinii, orientare sexual\u0103, etc). Toate persoanele domiciliate \u00een regiunile mai pu\u021bin dezvoltate ale Rom\u00e2niei, vor putea fi selecta\u021bi \u00een grupul \u021bint\u0103, vor putea parcurge activitatea de consiliere \u0219i informare \u00een carier\u0103 \u0219i vor putea urma stagiile de pregatire practica, departajarea acestora fiind facuta exclusiv pe baza criteriilor obiective incluse \u00een metodologia de selec\u021bie. La \u00eencheierea stagiilor \u0219i ob\u021binerea calific\u0103rii, vom oferi tututor sprijin \u00een g\u0103sirea unui loc de munc\u0103, promov\u00e2nd participarea deplin\u0103 at\u00e2t a femeilor c\u00e2t \u0219i a b\u0103rba\u021bilor la via\u021ba economic\u0103 \u0219i social\u0103, baz\u00e2ndu-ne strict pe competen\u021bele de\u021binute de viitori angaja\u021bi. Activit\u0103\u021bile noastre se desf\u0103\u0219oar\u0103 dup\u0103 un program flexibil , iar implementarea acestora este \u00een continu\u0103 adaptare la cerin\u021bele grupului \u021bint\u0103 (\u00een limitele prevederilor contractului de finan\u021bare), spa\u021biile de desf\u0103\u0219urare a evenimentelor \u0219i a activit\u0103\u021bilor sunt accesibile persoanelor cu diverse cerin\u021be sau dizabilit\u0103\u021bi.<\/p>\n<p>[\/et_pb_text][et_pb_text _builder_version=&#8221;4.20.0&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; text_orientation=&#8221;justified&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;]<\/p>\n<h3 id=\"cap-7\">Cap.VII PROMOVAREA \u0218I INTEGRAREA TEMELOR ORIZONTALE<\/h3>\n<p>Comisia pentru Egalitatea de \u0218anse (EOC) a fost \u00eenfiin\u021bat\u0103 pentru a extinde eviden\u021bele privind substan\u021bele, codurile de practic\u0103, sugestiile pentru angajatori \u0219i manageri pe aceea\u0219i remunera\u021bie, recrutare grup\u0103 de muncitori, astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 se respecte egalitatea de sanse in angajare.<br \/>\nCodurile de practic\u0103 \u0219i orient\u0103rile ofer\u0103 direc\u021bii \u0219i sugestii pentru evitarea practicilor discriminatorii, care vizeaz\u0103:<br \/>\n&#8211; Eliminarea discrimin\u0103rii pe pia\u021ba muncii (angajare);<br \/>\n&#8211; Oferirea de recomand\u0103ri cu privire la m\u0103surile ce trebuie luate de angajatori astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 se asigure c\u0103 personalul nu mai ac\u021bioneaz\u0103 acum contrar regulamentului privind discriminarea genurilor;<br \/>\n&#8211; Promovarea egalit\u0103\u021bii de \u0219anse pentru b\u0103rba\u021bi \u0219i femei \u00een angajare. Codul ofer\u0103 date despre angajatori, sindicate \u0219i agen\u021bii de ocupare a for\u021bei de munc\u0103 \u0219i m\u0103surile care pot fi luate pentru men\u021binerea egalit\u0103\u021bii de \u0219anse.<\/p>\n<p>RECRUTARE<br \/>\nEste ilegal\u0103 discriminarea direct\u0103 sau indirect\u0103 pe baza genului \u00een cadrul selec\u021biei unui anumit candidat:<br \/>\nFiecare candidat trebuie evaluat \u00een func\u021bie de capacitatea personal\u0103 de a-\u0219i \u00eendeplini obliga\u021biile \u0219i responsabilit\u0103\u021bile activit\u0103\u021bii oferite. Nu trebuie s\u0103 presupunem c\u0103 numai b\u0103rba\u021bii sau numai femeile pot desf\u0103\u0219ura anumite forme de activit\u0103\u021bi;<br \/>\nTrebuie evitate oricare cerin\u021be care ar putea elimina solicitan\u021bii de un anumit sex sau persoane c\u0103s\u0103torite;<br \/>\nLimitele de v\u00e2rst\u0103 trebuie evitate dac\u0103 nu sunt necesare pentru realizarea anumitor activit\u0103\u021bi;<br \/>\nEste ilegal\u0103 publicarea unui anun\u021b de angajare care sugereaz\u0103 ideea de a discrimina \u00een func\u021bie de sex. De obicei, se recomand\u0103 ca acele reclame s\u0103 \u00eencurajeze depunerea de candidaturi din partea candida\u021bilor de ambele sexe.<br \/>\nToate materialele publicitare \u0219i alte lucr\u0103ri specializate asociate cu angajarea, for\u021ba de munc\u0103 \u0219i educa\u021bia trebuie revizuite pentru a evita aplicarea candida\u021bilor doar b\u0103rba\u021bi.<\/p>\n<p>Alte proiecte cu exemple de bune practice:<\/p>\n<p>SUITCEYES &#8211; a fost un proiect HORIZON 2020, finan\u021bat de UE, cu scopul de a dezvolta tehnologii de comunicare haptic\u0103 pentru persoanele cu surdocecitate. Proiectul a \u00eenceput la 1 ianuarie 2018 \u0219i s-a \u00eencheiat la 30 iunie 2021. SUITCEYES \u00ee\u0219i propune s\u0103 combine \u0219i s\u0103 dezvolte tehnologii de ultim\u0103 or\u0103 \u0219i instrumente TIC pentru a dezvolta o interfa\u021b\u0103 haptic\u0103 inteligent\u0103 personalizat\u0103 (\u201eHIPI\u201d) care se bazeaz\u0103 pe tehnologii cu senzori, procesare a imaginii \u0219i a semnalului, psihofizic\u0103, textile inteligente, ra\u021bionament semantic \u0219i calcul afectiv. Proiectul urm\u0103re\u0219te cre\u0219terea gradului de con\u0219tientizare a localiz\u0103rii \u0219i percep\u021bia asupra mediului al utilizatorului, extinderea \u0219i \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea modurilor de comunicare ale utilizatorilor prin intermediul unei interfe\u021be haptice; promovarea \u0219i facilitarea \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii, precum \u0219i captarea \u0219i extinderea interesului \u0219i angajamentul utilizatorilor, \u00eencorporeaz\u0103 interac\u021biuni social media.<\/p>\n<p>Rezultatul proiectului nu se limiteaz\u0103 la o solu\u021bie tehnologic\u0103. Sunt efectuate studii ample asupra utilizatorilor pentru a \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi \u00een\u021belegerea asupra nevoilor reale ale persoanelor cu surdocecitate \u0219i pentru a informa proiectul \u0219i deciziile de proiectare \u0219i dezvoltare.<br \/>\nProiectul include, de asemenea, studii de politici, pentru a cre\u0219te gradul de con\u0219tientizare \u0219i pentru a facilita politici informate \u0219i luarea deciziilor.<\/p>\n<p>COCOHA &#8211; Pierderea auzului afecteaz\u0103 o propor\u021bie din ce \u00een ce mai mare a \u00eemb\u0103tr\u00e2nirii noastre populatie. Este un handicap la locul de munc\u0103, un factor de excludere social\u0103 \u0219i o cauz\u0103 a depresiei \u0219i demen\u021bei. Aparate auditive, \u00een timp ce din multe puncte de vedere sunt un succes, nu sunt de \u00eencredere cu zgomotul din medii reverberante tipice vie\u021bii de zi cu zi, deoarece acestea de asemenea, amplific\u0103 zgomotul: poate fi \u00eenc\u0103 greu de \u00een\u021beles<br \/>\npartener de conversa\u021bie \u00eentr-un restaurant zgomotos sau la ziua de na\u0219tere a unui copil parte. Proiectul COCOHA reg\u00e2nde\u0219te tehnologia aparatelor auditive, de investigarea modalit\u0103\u021bilor de a l\u0103sa dispozitivul s\u0103 sporeasc\u0103 sunetele pe care utilizatorul vrea s\u0103 le aud\u0103 \u0219i s\u0103 suprime restul. Pentru a determina sursa de sunet pe care se concentreaz\u0103 utilizatorul, m\u0103soar\u0103 semnale minuscule din creierul utilizatorului pe care \u00eel folose\u0219te apoi pentru a controla dispozitivul. Bazat pe progreselor \u0219tiin\u021bifice recente privind decodificarea semnalelor cerebrale, \u00ee\u0219i propune s\u0103 ob\u021bin\u0103 un semnal de comand\u0103 fiabil, eventual \u00eempreun\u0103 cu alte informa\u021bii precum privirea ochilor \u0219i orientarea capului.<\/p>\n<p>BlindPAD &#8211; este un dispozitiv personal de asisten\u021b\u0103 pentru nev\u0103z\u0103tori \u0219i persoanele cu deficien\u021be vizuale care introduc informa\u021bii bazate pe atingere \u00een m\u00e2inile utilizatorilor, exploat\u00e2nd \u0219i \u00eembun\u0103t\u0103\u021bindu-le abilit\u0103\u021bile senzoriale reziduale. Acest afi\u0219aj tactil programabil \u00eembun\u0103t\u0103\u021be\u0219te spa\u021biul, memoria de lucru \u0219i abilit\u0103\u021bile matematice ale persoanelor cu deficite senzoriale. De asemenea, m\u0103re\u0219te capacitatea de a-i g\u0103si propria pozi\u0163ie \u00eentr-un spa\u0163iu necunoscut \u015fi cunoa\u015fterea spa\u0163ial\u0103 \u00een general dincolo de protocoalele actuale de reabilitare. Este \u00een special util pentru \u00eenv\u0103\u021barea copiilor bazat\u0103 pe atingere a con\u021binutului simbolic \u0219i pentru abilit\u0103\u021bi de orientare \u0219i mobilitate \u00een interior.<\/p>\n<p>Proiectul ABBI &#8211; dezvolt\u0103 dispozitive inovatoare pentru \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea cunoa\u0219terii spa\u021biale, mobilitatea \u0219i interac\u021biunea social\u0103 a copiilor \u0219i adul\u021bilor cu deficien\u021be de vedere prin asocia\u0163ii naturale audio-motorii \u015fi tactil-motorii. Bazat pe ideea c\u0103 feedback-ul audio despre mi\u0219c\u0103rile corpului ar putea ajuta orbii s\u0103 construiasc\u0103 un sentiment de spa\u021biu, proiectul a dezvoltat o br\u0103\u021bar\u0103 audio care adun\u0103 date spa\u021biale despre cum \u0219i unde este mi\u0219carea care apare. Ofer\u0103 informa\u021bii relevante pentru controlul posturii, coordonarea motorie \u0219i orientarea spa\u021bial\u0103, reduc\u00e2nd riscul de excluderea persoanelor cu dizabilit\u0103\u021bi.<\/p>\n<p>eNHANCE dezvolt\u0103 un bra\u021b robotic de urm\u0103rire a ochilor care ajut\u0103 oamenii cu deficien\u021be fizice \u00een sarcinile de atingere \u0219i apucare. Dispozitivul este controlat de o interfa\u021b\u0103 intelligent multimodal adaptiv, bazat\u0103 pe un sistem de detectare a inten\u021biei \u0219i adaptat\u0103<br \/>\nla nevoile specifice ale utilizatorului prin utilizarea unui comportament modelat individual. eNHANCE ajut\u0103 persoanele cu dizabilit\u0103\u021bi fizice \u00een activit\u0103\u021bile din via\u021ba de zi cu zi prin \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea \u0219i antrenarea func\u021biilor motorii din extremit\u0103\u021bile superioare.<\/p>\n<p>MAMEM \u00ee\u0219i propune s\u0103 reintegreze \u00een societate oamenii cu dizabilit\u0103\u021bi motorii grave (de exemplu, tr\u0103iesc cu boala Parkinson, boal\u0103 neuromuscular\u0103 sau o leziune a m\u0103duvei spin\u0103rii) oferindu-le acestora capacitatea de a controla interfe\u021bele computerului folosind metode neconven\u021bionale, adic\u0103 mi\u0219c\u0103ri oculare \u0219i bio-semnale \u00een loc de o m\u00e2n\u0103, mouse si tastatura. Ajut\u00e2nd oamenii cu mi\u0219care limitat\u0103 utilizarea acestor tehnologii noi permite o mai bun\u0103 comunicare \u0219i interac\u021biune, at\u00e2t la locul de munc\u0103, c\u00e2t \u0219i la joac\u0103 (de exemplu, accesarea re\u021belelor sociale). Pentru a face acest lucru, MAMEM a dezvoltat<\/p>\n<p>GazeTheWeb, un browser web conceput pentru a fi controlat cu u\u0219urin\u021b\u0103 prin mi\u0219c\u0103ri ale ochilor. Browserul GazeTheWeb permite oamenilor cu dizabilit\u0103\u021bi motorii s\u0103 acceseze \u00eentreaga gam\u0103 de servicii bazate pe aplica\u021bii web, inclusiv re\u021belele sociale, folosindu-\u0219i doar ochii. Aceasta cre\u0219te at\u00e2t viteza, c\u00e2t \u0219i sfera interac\u021biunilor online, care transform\u0103 automat con\u021binutul web, oferind acces prompt la o gam\u0103 mai larg\u0103 de con\u021binut \u0219i aplica\u021bii. \u00cen plus, proiectul s-a adaptat popularului joc de calculator TETRIS pentru a permite persoanelor cu dizabilit\u0103\u021bi motorii sa \u00eel joace \u00eempotriva altora folosind mi\u0219c\u0103ri oculare \u0219i bio-semnale. P\u00e2n\u0103 acum, TETRIS putea fi savurat doar de juc\u0103tori cu capacit\u0103\u021bi motorii depline, deoarece depindea de comenzi din mouse \u0219i tastatur\u0103. Cu aceast\u0103 nou\u0103 versiune, juc\u0103torul poate roti tetrimino (forma) cu mintea lor \u0219i o plaseaz\u0103 cu privirea lor, \u00een timp ce nivelul de stres al juc\u0103torului, m\u0103surat de un dispozitiv galvanic de r\u0103spuns al pielii, controleaz\u0103 viteza cu care tetrimino se mi\u0219c\u0103.<\/p>\n<p>Toate proiectele mai sus enumerate ofer\u0103 o \u0219ans\u0103 tuturor persoanelor cu diferite dezabilit\u0103\u021bi de varii gravit\u0103\u021bi s\u0103 se integreze \u00een societate, s\u0103 aibe acces la locuri de munc\u0103 \u0219i \u0219anse sporite de a tr\u0103i o via\u021b\u0103 c\u00e2t mai normal\u0103.[\/et_pb_text][et_pb_text _builder_version=&#8221;4.20.0&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; text_orientation=&#8221;justified&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;]<\/p>\n<h3 id=\"cap-8\">Cap.VIII ANEXE<\/h3>\n<p>Anexe in documentul original pdf.<\/p>\n<p>[\/et_pb_text][\/et_pb_column][\/et_pb_row][\/et_pb_section][et_pb_section fb_built=&#8221;1&#8243; _builder_version=&#8221;4.16&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; custom_padding=&#8221;||10vh||false|false&#8221; bottom_divider_style=&#8221;mountains2&#8243; bottom_divider_color=&#8221;#074088&#8243; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;][et_pb_row _builder_version=&#8221;4.16&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;][et_pb_column type=&#8221;4_4&#8243; _builder_version=&#8221;4.16&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;][et_pb_text _builder_version=&#8221;4.16&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;]<\/p>\n<h4>Proiect cofinan\u021bat din Fondul Social European prin Programul Opera\u021bional Capital Uman 2014 &#8211; 2020<\/h4>\n<p><span>Pentru informa\u0163ii\u00a0detaliate despre celelalte programe cofinan\u021bate de Uniunea European\u0103, v\u0103 invit\u0103m s\u0103 vizita\u0163i\u00a0<\/span><a href=\"https:\/\/www.fonduri-ue.ro\/\" target=\"_blank\" rel=\"noopener noreferrer\" title=\"Fonduri UE\">www.fonduri-ue.ro<\/a><\/p>\n<p>[\/et_pb_text][\/et_pb_column][\/et_pb_row][\/et_pb_section]<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Fondul Social European, Programul Opera\u021bional Capital Uman 2014 \u2013 2020Axa prioritar\u0103 6 Educa\u021bie \u015fi competen\u021beObiectivul specific 6.13, Apel Stagii de practic\u0103 pentru studen\u021biProiect \u201ePCCC &#8211; Sistem functional de stagii de Practica pentru studentii din domeniul Constructiilor si Cailor de Comunicatii\u201d, ID 133296Modul Teme Orizontale &nbsp; Elaborat CURUT NINETA &#8211; EXPERT TEME ORIZONTALELivrabil sub-activitatea 1.2 Ac\u021biuni [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"parent":0,"menu_order":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","template":"","meta":{"_acf_changed":false,"_et_pb_use_builder":"on","_et_pb_old_content":"","_et_gb_content_width":"","footnotes":""},"class_list":["post-1351","page","type-page","status-publish","hentry"],"acf":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.apdpbucuresti.ro\/web\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/1351","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.apdpbucuresti.ro\/web\/wp-json\/wp\/v2\/pages"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.apdpbucuresti.ro\/web\/wp-json\/wp\/v2\/types\/page"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.apdpbucuresti.ro\/web\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.apdpbucuresti.ro\/web\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1351"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.apdpbucuresti.ro\/web\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/1351\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.apdpbucuresti.ro\/web\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1351"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}